1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În doctrina de specialitate, actele juridice civile sînt clasificate din mai multe puncte de

vedere.

1. În funcţie de numărul părţilor

În funcţie de numărul părţilor a căror voinţă juridică part.icipă la formarea lui, actul juridic poate fi:

a.) Act unilateral este acel act juridic care reprezintă rezultatul voinţei unei singure părţi, art.. 196, alin. 1, C. civ. Prin noţiunea de part.e a actul juridic civil înţelegem persoana sau persoanele care, manifestîndu-şi voinţa, personal, prin reprezentant sau prin organul prevăzut de lege (în cazul persoanelor juridice), exprimă un interes juridic propriu şi direct.

Esenţial pentru actul juridic civil unilateral este că simpla şi unica voinţă de a se angaja din punct de vedere juridic, este suficientă de a da naştere la obligaţii în sarcina ei, fără a fi nevoie de o acceptare a celeilalte părţi.

Regula este că un act juridic unilateral dă naştere la obligaţii doar pentru autorul său. Prin excepţie, pentru terţele persoane, el poate da naştere la obligaţii doar în cazurile expres prevăzute de lege, art.. 196 alin. 1 part.ea a doua, C. civ. De exemplu, cazul testamentului cînd acesta va produce efecte în privinţa moştenitorului acceptant.

La rîndul lor actele unilaterale se subclasifică în:

--- acte supuse comunicării, cum sînt oferta, promisiunea publică de recompensă;

  • acte nesupuse comunicării, cum este testamentul.

Actele juridice unilaterale nu trebuie confundate cu contractele unilaterale care presupune existenţa a două părţi dintre care numai una este obligată.

  1. ) Actul bilateral. Potrivit alin. 3 al art.. 196, C. civ., "actul juridic bilateral este manifestarea de voinţă concordantă a două părţi". Fiecare part.e poate fi reprezentată de mai multe persoane.

Actul juridic bilateral tipic este contractul: de vânzare cumpărare, de donaţie, de mandat, de împrumut ş.a.

Caracteristic pentru actele juridice civile bilaterale este faptul că fiecare part.e urmăreşte realizarea unui scop propriu, diferit de cel urmărit de cealaltă part.e. În acest sens actul bilateral este unul sinalagmatic, deci se nasc obligaţii în sarcina ambelor părţi.

  1. ) Actul multilateral este actul juridic care este manifestarea de voinţă a trei sau a mai multe părţi, art.. 196 alin. 4, C. civ. Deci, el este acel act juridic care este rodul de voinţă a mai multor părţi care urmăresc realizarea aceluiaşi scop. Un astfel de act juridic este contractul de societate.

Importanţa juridică a acestei clasificări rezidă în următoarele:

  • sub aspectul aprecierii valabilităţii actului juridic. În actele unilaterale se va verifica o singură voinţă, în actele bilaterale sau multilaterale fiecare din voinţele juridice respective.

--- în materia viciilor de consimţământ: În cazul actelor bilaterale, dolul trebuie să provină de la contractant, iar eroare să fi fost cunoscută şi de cître acesta.

--- sub aspectul revocabilităţii actelor juridice civile; actele unilaterale sînt în principiu irevocabile, în timp ce actele bilaerale sau multilaterale pot fi revocate de comun acord de cître părţi.

2 În funcţie de scopul urmărit la încheiere

În funcţie de scopul urmărit la încheiere actele juridice se împart. în:

  1. ) Acte juridice cu titlu gratuit sînt acele acte prun care se procură unei părţi un folos patrimonial fără a se urmări obţinerea în schimb a unui alt folos patrimonial, art.. 197. alin.1, C. civ.

Acestea la rîndul lor se subîmpart. în:

  • liberalităţi sînt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul îşi micşorează patrimoniul transmiţînd gratificatului un bun, o fracţiune de patrimoniu sau un patrimoniu întreg fără a primi în schimb un echivalent. De ex. donaţiile, legatele.

--- actele dezinteresate sînt acele care au ca efect procurarea de cître despunător a unui avantaj patrimonial celeilalte părţi fără a-şi micşora patrimoniul. De ex., mandatul gratuit, împrumutul fără dobîndă.

  1. ) Acte juridice cu titlu oneros sînt acele acte prin care, în schimbul folosului patrimonial procurat de o part.e celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial, art.. 197. alin. 2. C. civ. Acestea se subclasifică în:

--- acte comutative sînt acele acte juridice cu titlu oneros în care părţile cunosc sau pot cunoaşte încă din momentul încheierii lor, existenţa şi întinderea obligaţiilor ce le revin;

--- acte aliatorii sînt actele civile cu titlu oneros în care părţile au în vedere posibilitatea unui cîştig sau riscul unei pierderi, de care fac să depindă existenţa sau întinderea obligaţiilor ce le revin. De ex., contractul de asigurare, contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere ş. a.

Importanţa juridică este relevată din mai multe puncte de vedere:

  • sub aspectul formei legea este mai exigentă faţă de actele cu titlu gratuit, uneori cerînd forma solemnă.

--- sub aspectul răspunderii aprecierea este mai severă în cazul actelor cu titlu oneros.

  • În funcţie de importanţa lor

În funcţie de importanţa lor, actele juridice civile se împart.  în:

  1. ) Acte de conservare sînt acele acte juridice civile prin care se urmăreşte preîntîmpinarea unui drept subiectiv civil, alin. 1 art.. 198 C. civil. Acestea sînt acte ce se încheie fără riscuri, motiv pentru care legea permite şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restînsă să încheie astfel de acte - art.. 21 şi 22 din C. civil.
  2. ) Acte de administrare este acel act juridic prin care se urmăreşte o obişnuită punere în valoare a unui bun sau patrimoniu, alin. 2. art. 198, C. civil.
  3. ) Acte de dispoziţie sînt acele acte care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun, - alin. 3 art. 198, C. civ. De exemplu, vînzarea, schimbul, donaţia, renunţarea la un drept.

Importanţa juridică se manifestă în privinţa:

  • capacităţii de a încheia astfel de acte juridice;
  • După efectele pe care le produce

După efectele pe care le produce, actele juridice sînt:

  1. ) Acte constitutive sînt acele acte juridice civile care dau naştere unor drepturi subiective civile care nu au existat anterior. De ex. contractele prin care se constituie dreptul de uzufruct, servitute, gaj, ş.a.
  2. ) Acte translative sînt actele care au ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu. De ex. contractul de vânzare cumpărare, contractul de schimb ş.a.
  3. ) Acte declarative sînt acele acte juridice care au ca efect consolidarea sau defenitivarea între părţi a unor drepturi preexistente. De exemplu, partajul convenţional, tranzacţia.

O specie aparte de act declarativ o reprezintă actul confirmativ prin care o persoană renunţă la dreptul său de a ataca în justiţie cu acţiunea în anulabilitate un act juridic civil, la a cărui încheiere a fost încălcată o dispoziţie legală ce ocroteşte un interes privat.

Importanţa juridică

  • actul constitutiv şi cel translativ produc efecte numai pentru viitor, iar actul declarativ produc efecte şi pentru trecut, în mod retroactiv.
  • După criteriul de formare a actelor aceste sînt:
    1. ) Acte consensuale sînt acele acte juridice civile care se încheie prin simpla manifestare de vonţă a autorului sau a autorilor lor, fără îndeplinirea unei formalităţi. De ex., contractul de vînzare cumpărare de bunuri mobile.
    2. ) Acte solemne sînt acele acte juridice civile la a căror încheiere manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de lege. Această formă este cerută ad validitatem. De ex. testamentul, contractul de donaţie.
    3. ) Acte reale sînt acele acte a cărui formare valabilă presupune pe lîngă consimţămîntul. părţilor şi transmiterea bunului către dobînditor. De ex., contractul de împrumut

Importanţa juridică este apreciată în privinţa valabilităţii actelor juridice. Nerespectarea formei autentice duce la nulitatea absolută. De asemenea diferă şi probaţiunea acestor acte juridice civile.

  • După criteriul afectării sau neafectării de modalităţi

După criteriul afectării sau neafecării de modalităţi, actele juridice se împart în:

  1. ) Act juridic pur şi simplu sînt acele acte juridice civile care nu sînt afectate de vre-o modalitate, fiind incompatibilă cu aceasta. De ex. căsătoria, adopţia.
  2. ) Act afectat de modalităţi sînt acele acte juridice al căror efect depinde de îndeplinirea sau neîndeplinirea unui eveniment sau executarea unei obligaţii. Unele acte juridice sînt eminamente acte afectate de modalităţi, de ex. contractul de asigurare, contractul de împrumut, contractul de vânzare cu clauză de întreţinere, contractul de donaţie cu sarcină, art. 827. alin. 3, C. civ. Altele sînt prevăzute prin voinţa părţilor.

Se cunosc trei modalităţi care afectează actul juridic: termenul condiţia şi sarcina.

  • Termenul este un eveniment viitor şi sigur ca realizare care face să întîrzie producerea sau stingerea efectelor actului juridic.
  • Condiţia este un eveniment viitor şi nesigur ca realizare de a cărui producere depinde naşterea sau stingerea unui drept subiectiv civil. Condiţia poate fi:
  • pozitivă cînd efectele actului juridic depind de un eveniment care trebuie să survină într- un termen determinat sau nedeterminat.
  • negativă cînd efectele actului juridic sînt condiţionate de nesurvenirea unui eveniment într-un termen determinat sau nedeterminat.
  • suspensivă cînd producerea efectelor juridice depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.

--- rezulutorie cînd stingerea efectelor juridice depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.

  • Sarcina este obligaţia de a da, a face sau a nu face ceva impusă de despunător gratificatului în actele cu titlu gratuit.
  • După corelaţia dintre ele

După corelaţia dintre ele, actele juridice se împart în:

  1. ) Acte principale care au o existenţă de sinestătătoare
  2. ) Acte accesorii care nu au o existenţă de sinestătătorie, existenţa sa depinzând de existenţa unui alt act juridic, care va fi unul principal.

Importanţa juridică apare sub aspectul valabilităţii şi eficacităţii lor. In această materie funcţionează regula accesorium seqiutur principale, cea ce înseamnă că soarta actului accesoriu urmează soarta actului principal.

  • Dupăcum sînt sau nu reglementate de lege

După cum sînt sau nu reglementate de lege, actele juridice se împart:

  1. ) Act juridic numit este actul reglementat de legislaţia civilă
  2. ) Act juridic nenumit este actul care nu are o reglementare expresă în legislaţie.
  3. 9. În funcţie de modalitatea încheierii lor

In funcţie de modalitatea încheierii lor, sînt:

a.) Acte strict personale sînt acele acte juridice care nu pot fi încheiate de cît personal nu şi prin reprezentare. De ex. testamentul.

b.) Acte juridice încheiate prin reprezentare sînt acele acte care pot fi încheiate atît personal cît şi prin reprezentare. Aceste acte reprezintă regula.

  1. 10. După modul de executare

După modul de executare, sînt:

  1. ) Acte juridice cu executare imediată este actul care se execută printr-o singură prestaţie efectuată de debitor.
  2. ) Acte juridice cu executare succesivă este actul care se execută prin mai multe prestaţii succesivă.
    1. În dependenţă de influienţa cauzei asupra actului sînt:
      1. ) Act juridic cauzal este acel act a cărui valabilitate implică valabilitatea cauzei.
      2. ) Act juridic abstract este acel act care este detaşat de elementul cauzei. Acest act rezultă din operaţiunile triungiulare, unde creditorul nu cunoaşte cauza care determină pe debitor să se oblige faţă de el. De ex. cambia.

2.12. După conţinutul lor

După conţinutul lor, actele juridice se împart în:

  1. ) Act juridic patrimonial acele acte juridice civile care au un conţinut economic, adică sînt exprimabile în bani.
  2. ) Act juridic nepatrimonial sînt acte care nu au un conţinut economic şi nu pot fi exprimate în bani.

Загрузка...