ARGUMENTE ÎN FAVOAREA PLANIFICĂRII FAMILIALE
- a) avantajele pe care PF le aduce stării de sănătate a femeilor mame şi a copiilor;
- b) relaţiile dintre populaţie şi dezvoltare;
- c) dreptul persoanelor şi al cuplurilor de a lua decizii privind propria fertilitate, pe baza unei informări corecte.
Beneficiile aduse stării de sănătate
efecte adverse ale fertilităţii neregulate asupra sănătăţii şi bunăstării la nivelul familiilor şi la cel al colectivităţilor. Cele mai afectate categorii sunt femeile şi copiii.
În fiecare generaţie se înregistrează decese ale femeilor datorită sarcinilor şi naşterilor (mortalitatea maternă)
Anual, peste 585.000 decese ale femeilor în lume, datorită complicaţiilor sarcinilor şi naşterilor (peste 1.600 decese în fiecare zi)
Indicele mortalităţii materne variază între o medie de 27 decese materne la 100.000 născuţi vii (cazul ţărilor dezvoltate) şi o medie de 480 decese materne la 100.000 născuţi vii (cazul ţărilor în curs de dezvoltare)
Extremele ar fi de 2-9 la 100.000 născuţi vii (ţările din nordul Europei) şi 1000 la 100.000 născuţi vii (unele regiuni din Africa).
trei factori care se corelează strâns cu indicii mortalităţii materne:
- a) Vârsta mamei. Atunci când această vârstă este de până la 15 ani, mortalitatea maternă este de 7 ori mai mare decât cea a categoriei de vârstă de 20-24 de ani.
- b) Numărul sarcinilor. Riscul de deces este mult mai mare în cazul femeilor care au peste 5 naşteri, şi mai ales dacă au vârsta sub 19 ani sau peste 35 de ani.
- c) Intervalul dintre sarcini. Riscul este mai mare în cazul celor care rămân însărcinate succesiv, la scurte perioade.
Mortalitatea infantilă (decesele copiilor în vârstă de până la un an) înregistrează, asemănător mortalităţii materne, valori mult mai mari în ţările în curs de dezvoltare (de circa 10 ori ), comparativ cu ţările dezvoltate.
Riscurile de mortalitate infantilă sunt mai mari atunci când vârsta mamei este de până la 20 de ani sau peste 35 de ani. De asemenea, acest risc este mai accentuat dacă naşterile copiilor unei femei se succed la intervale scurte.
Dacă ar fi să rezumăm, decesele femeilor mame şi ale copiilor sunt strâns corelate cu sarcinile care :
- apar prea devreme;
- apar prea târziu;
- sunt prea multe;
- sunt prea apropiate unele de altele.
Planificarea familială dispune de potenţialul necesar contracarării tuturor acestor factori.
Beneficiile sociale şi economice
factorii demografici apar ca variabile esenţiale ale strategiilor şi planurilor de dezvoltare, cu un impact major asupra atingerii obiectivelor acestora.
Deşi nu se cunoaşte magnitudinea exactă a efectelor şi specificul interacţiunii populaţie – dezvoltare, se poate afirma că ratele înalte de creştere demografică creează anumite probleme sociale şi economice, cum ar fi presiunile asupra unor sectoare economice şi sisteme sociale: de producţie alimentară, ocrotirea sănătăţii, educaţie, locuire, locuri de muncă etc.
creşterea de la 4 la 5 miliarde s-a produs într-o perioadă scurtă de timp (între anii 1975 şi 1987). Dacă s-ar menţine acel ritm de creştere demografică, diferitele proiecţii demografice sugerează că populaţia mondială va atinge 10 miliarde în jurul anului 2.050.
Rapida creştere demografică aduce cu sine complicaţii în privinţa eforturilor de îmbunătăţire a bunăstării economice şi sociale. Chiar şi la nivelul familiei, un număr mare de copii se asociază cu anumite probleme.
Drepturile fundamentale ale omului.
Majoritatea oamenilor acceptă dreptul indivizilor şi cuplurilor de a putea decide liber şi responsabil cu privire la numărul de copii şi la intervalul dintre naşterile acestora. Insă, pentru respectarea acestui drept, trebuie asigurate condiţii în vederea accesului la serviciile de planificare familială, respectiv la informare, educare, consiliere.
MATURIZAREA SEXUALĂ FEMININĂ
Hipotalamusul şi hipofiza (două glande situate la baza creierului feminin) sunt dezinhibate şi încep să secrete factori de stimulare:
hormonul foliculostimulant (FSH);
hormonul luteinostimulant (LH).
Hormonii sunt substanţe chimice sintetizate în celulele unor ţesuturi.
Eliberaţi în circuitul sanguin sau în spaţiile intercelulare, ajung la nivelul altor celule sau ţesuturi, unde controlează diferite mecanisme morfofuncţionale ale acestora (stimulează sau inhibă).
La rândul lor, aceşti doi hormoni au rolul de a stimula sau frâna secreţiile ovariene. Ovarele astfel activate secretă, la rândul lor, principalii hormoni (estrogeni şi progesteron), începând să elibereze câte un ovul la mijlocul unui ciclu menstrual (ovulaţia).
Ciclul menstrual reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc la nivelul aparatului genital feminin din prima zi a menstruaţiei, până în prima zi a menstruaţiei următoare. Durata acestui ciclu variază între 26 şi 35 de zile.
Evenimentul cel mai uşor reperabil este apariţia menstruaţiei, dar cel mai important fapt în cursul unui ciclu este ovulaţia. Indiferent de durata ciclului, ovulaţia se produce exact cu 14 zile înaintea menstruaţiei.
Ciclul poate fi divizat în două părţi:
Prima parte, caracterizată de următoarele elemente:
1.FSH stimulează ovarul, care secretă estrogeni şi antrenează maturarea foliculului ovarian. Creşterea acestuia se produce către suprafaţă. Sub influenţa nivelului ridicat al estrogenilor sîngerarea menstruală încetează, iar peretele uterin se îngroaşă, pregătindu-se pentru primirea unui ou fertilizat;
2.Foliculul dezvoltat bombează suprafaţa ovarului;
3.Ovulaţia: învelişurile se rup, iar ovulul, cu lichidul folicular sunt eliberate, urmând să fie captate de trompa uterină;
A doua parte:
4.Ceea ce rămâne din folicul se transformă în corp galben şi secretă progesteron, care are un nivel ridicat pentru 10-12 zile şi pregăteşte peretele uterin pentru implantare ;
5.La sfârşitul ciclului, la suprafaţa ovarului nu va rămâne decât o cicatrice, corpul albicans, martorul ovulaţiei trecute. Secreţiile colului uterin (glera cervicală) sunt abundente şi favorabile ascensiunii spermatozoizilor.
Totul este pregătit pentru ca fecundaţia să aibă loc, dacă se produce un raport sexual. Ovulul rămâne în treimea externă a trompei uterine, unde încearcă să ajungă spermatozoizii, după ce străbat cavitatea uterină. Fecundaţia are loc între ovul şi unul din milioanele de spermatozoizi care au ajuns în trompa uterină.
Rezultă oul, care după 6 zile pătrunde în cavitatea uterină şi se implantează în mucoasa pregătită deja în acest scop (are loc nidaţia). Urmează divizarea celulelor, având fiecare material genetic de la mamă şi tată , în proporţii egale
În condiţiile cele mai favorabile, există o şansă din trei pentru ca fecundaţia să se realizeze, adică ar trebui 6-12 luni pentru a apărea o sarcină.
În cazul în care nu este fecundat, ovulul ajunge în uter, unde va fi distrus de diferite celule.
Există circa 80 milioane de spermatozoizi/ml, ceea ce înseamnă pe puţin 350 milioane/5 ml.
Limita de supravieţuire a spermatozoizilor în cavitatea vaginală este de circa 6 ore; ultimele date indică situaţii când se ajunge la 3-4 zile. Însă, rareori, se poate ajunge chiar la 7 zile.
Ovulul supravieţuieşte max. 24 de ore, însă şansele de fertilizare par puţin probabile după 12 ore.
Ciclul lunar mai poate fi împărţit în trei faze: o primă fază infertilă (preovulatorie), o fază fertilă şi o ultimă fază infertilă (postovulatorie). Determinarea cu precizie a acestor faze constituie o problemă dificilă.
Metode de identificare
Măsurători ultrasonice
Dezvoltare foliculară
Hormoni pituitari
Hormoni ovarieni
Modificări ale mucusului cervical
Modificări ale colului
Temperatura bazală
TEHNOLOGIA CONTRACEPTIVĂ
Evaluarea metodelor contraceptive se face în funcţie de trei caracteristici principale (indicatori):
eficienţa;
siguranţa;
avantajele pentru sănătate asociate cu altă utilitate decât evitarea sarcinii.
eficienţă
teoretică (presupunând o utilizare corectă);
practică, de utilizare, incluzând erorile, omisiunile, ori întreruperi ale folosirii;
a programului, care vizează rezultatele unei metode în cadrul unui program naţional, regional, local;
de cost, comparând costurile asociate unei metode cu cele asociat rezultatelor
Siguranţa, reprezintă riscurile pentru sănătate, asociate unei metode. Există mai multe etape obligatorii ale experimentării obligatorii pentru orice medicament:
studii toxicologie pe animale;
studii pe voluntari;
obţinere avize şi testare pe grupuri mai mari;
testare pe grupuri de dimensiuni mai mari,
urmărirea efectelor secundare;
publicare rapoarte;
studii de supraveghere;
studii epidemiologice.
CARACTERISTICILE CONTRACEPTIVULUI IDEAL
sigur 100%, fără efecte nedorite;
eficacitate 100%;
independent de raportul sexual;
reversibil;
după acceptare, administrare fără proceduri dureroase, să nu se bazeze pe memoria utilizatorului şi să aibă eficienţă imediată;
reversibilitate simplă, fără a presupune cererea permisiunii de încetare a utilizării;
ieftin şi uşor de distribuit;
independent de profesiunile medicale;
utilizat de femei, a căror preocupare pentru eficienţa contracepţiei este mai mare;
să prezinte şi alte avantaje decât contracepţia.
dilemă contraceptivă (dilema lui Hobson)
Siguranţă maximă eficienţă max.
Eficienţă minimă siguranţă min.
Aceasta înseamnă, de exemplu, că opţiunea pentru contraceptive cu siguranţă maximă prezintă ca dezavantaje eficienţa minimă şi dependenţa de raportul sexual (adică administrare cu ocazia fiecărui raport sexual); sau, opţiunea pentru contraceptive cu maximum de eficienţă şi independenţă presupune o siguranţă minimă.
Exemple în ordinea descrescătoare a siguranţei:
contactul întrerupt;
planificarea familială naturală;
prezervativul; diafragma;
buretele contraceptiv;
spermicidele.
Exemple în ordinea eficienţei:
implantul şi injecţiile hormonale;
pilula combinată;
dispozitivul intrauterin;
pilula monohormonală.
categorii de metode contraceptive
Metode complet eficiente, complet sigure, fără alte avantaje decât cele contraceptive. În această categorie există o singură metodă: abstinenţa totală;
Metode care nu se asociază nici cu riscuri, nici cu avantaje pentru sănătate, dar care au o eficienţă redusă: contactul întrerupt şi planificarea familială naturală (abstinenţa periodică);
Metode care nu au o eficienţă ridicată, dar nu prezintă riscuri pentru sănătate, dar care au alte avantaje decât contracepţia: barierele (prezervativ, diafragmă, calotă cervicală, spermicide). Se mai adaugă metoda amenoreii de lactaţie, care asigură avantaje pentru sănătatea copilului;
Metode asociate cu anumite riscuri pentru sănătate, cu anumite avantaje altele decât contracepţia, dar care au un grad ridicat de eficienţă: contracepţia hormonală (pilule, injectabile, implanturi);
Metode asociate cu anumite riscuri pentru sănătate, fără alte avantaje decât contracepţia, dar cu un grad ridicat de eficienţă: dispozitivul intrauterin (steriletul) şi sterilizarea voluntară.
O cale de apreciere a eficacităţii diferitelor tipuri de contraceptive este aceea a examinării ratelor de eşec. Rata de eşec se calculează ca raportul dintre:
totalul sarcinilor accidentale x 1200
numărul total de luni
Altfel spus, rata de eşec arată câte femei dintr-o sută, folosind o anumită metodă pe durata unui an, ajung la sarcini nedorite.
Metoda Rata de esec
SterilizareM-0,2; F-0,5
Implant0-1
Injectabile0-1
Pilula combinată 0,1-3
Pilula monohormonală0,3-4
Dispozitivul intrauterin0,3-1
Diafragma2-15
Prezervativul2-15
Contactul întrerupt8-17
Planificare familială naturală6-25
Buretele contraceptiv9-25
Nici o metodă80-90 (sub 40 ani) 40-50 (40-44 ani) 0-5 (46-50 ani)
Alăptarea ca metodă naturală de control al naşterilor (amenoreea de lactaţie)
În anumite condiţii, pe durata alăptării copilului apare o infertilitate temporară, întrucât este suprimată ovulaţia (alăptatul influenţează eliberarea hormonilor naturali).
Metoda este potrivită pentru femeile care:
alăptează complet sau aproape complet;
nu le-a revenit menstruaţia;
se află la mai puţin de 6 luni după o naştere.
Avantaje:
eficienţa este ridicată (apar până la 2 sarcini la 100 femei în timpul primelor 6 luni de utilizare);
eficacitate imediată:
este independentă de raportul sexual;
nu presupune supraveghere medical;
nu necesită materiale, nu costă nimic.
Alte avantaje decât cele contraceptive:
pentru copil : imunizare pasivă; cea mai bună sursă de hrană; reducerea riscului de contaminare prin intermediul apei, laptelui, instrumentelor;
pentru mamă: reducerea sângerărilor post-partum.
Limitări, dezavantaje:
dependenţă de utilizatoare (presupune respectarea instrucţiunilor privind practicile alăptării);
dificultatea utilizării din cauza circumstanţelor sociale;
Alte dezavantaje:
eficienţă ridicată doar până la revenirea menstruaţiei, sau până la 6 luni de la naştere;
nu protejează împotriva bolilor transmisibile sexual.
Instrucţiuni privind utilizarea metodei:
O condiţie esenţială pentru asigurarea eficacităţii metodei rezidă în frecvenţa alăptării. Aceasta se va face la cererea copilului, de 6-10 ori în 24 de ore. Trebuie să existe cel puţin o alăptare pe timpul nopţii şi să nu treacă un interval mai mare de 6 ore între două alăptări succesive.
Pe primul plan se va situa sănătatea şi nutriţia copilului. Dacă acesta nu acceptă cele 6-10 alăptări pe zi ori refuză alăptarea noaptea, metoda devine mai puţin eficace.
Pe măsura introducerii alimentaţiei artificiale, copilul va consuma din ce în ce mai puţin lapte natural şi metoda nu mai este eficientă sub aspectul contracepţiei. Atunci când revin perioadele menstruale, femeia este din nou fertilă.
Metodele vaginale (barierele mecanice şi chimice utilizate de femei)
Din cele mai vechi timpuri, femeile au recurs la metodele de contracepţie vaginală, utilizând diferite substanţe, diafragme, bureţi.
Exemple
în Egipt, pe la 1850 î.e.n. era utilizată o substanţă asemănătoare gumei pentru blocarea colului uterin şi o substanţă cu proprietăţi spermicide, care se baza pe excremente de crocodil.
În secolul al II-lea e.n., Talmudul recomanda femeilor care doreau să evite sarcina (de pildă celor care alăptau), să introducă în vagin un burete umed înainte de raportul sexual.
Un medic grec (Aetios) recomanda utilizarea unei substanţe bazate pe rodii sau smochine.
În China şi Japonia, în antichitate, pentru a evita sarcina, prostituatele îşi blocau colul uterin cu bucăţi de hârtie de bambus, impregnate într-o soluţie uleioasă.
De asemenea, au fost utilizate multe alte produse de fabricaţie proprie, cu proprietăţi acide. Chiar şi astăzi, în unele medii se recurge la folosirea unor bucăţi de material textil sau la diferite plante.
Primele contraceptive feminine moderne care au utilizat principiul barierei – diafragma şi calota cervicală – au fost posibile după crearea tehnologiei de vulcanizare a cauciucului (1849). Acestea au fost create de unii medici germani.
Utilizarea maximă a acestor metode s-a înregistrat în timpul anilor 1950. Ulterior, în anii 1960, pe măsură ce dispozitivul intrauterin şi contraceptivele orale au devenit larg disponibile, recurgerea la metodele barierelor a intrat într-un declin rapid, întrucât, în comparaţie cu acestea, păreau mai puţin fiabile şi mai stânjenitoare.
Odată cu controversele privind reacţiile secundare – reale sau presupuse – ale contraceptivelor hormonale şi ale steriletului, metodele de contracepţie vaginală au revenit în atenţie. Totuşi, utilizarea lor rămâne destul de redusă (sub 1%).
Cercetarile efectuate în România în anii 1993 şi 1999 au arătat că:
Au auzit despre Ştiu de unde se pot procura
1993 1999 1993 1999
spermicide 33,9% 48,3 24,1 41,4
diafragmă 9,0 6,1
SPERMICIDELE
agenţi chimici care acţionează inactivând spermatozoizii (prin distrugere, sau prin afectarea motilităţii) înainte ca aceştia să pătrundă în uter şi să se poată întâlni cu ovulul.
În ultima vreme, se recurge la o nouă formă de utilizare, în asociere cu diafragmele, calotele cervicale, buretele contraceptiv; se vând ca atare, pentru a fi folosite împreună.
tipuri de spermicide
geluri;
creme;
spume (cu aerosoli);
ovule spumante (efervescente);
comprimate spumante;
filme (foiţe).
Cremele sunt mai consistente decât gelurile, dar ambele au proprietăţi de barieră fizică şi chimică. Celelalte au o bază chimică în componenţă, care, odată dizolvată, produce bule de acid carbonic, repartizându-se astfel în întreaga cavitate vaginală.
modul de utilizare:
pentru a fi eficace, trebuie folosite într-un anumit mod, cu ocazia fiecărui raport sexual. Instrucţiunile variază după produs, însă în general ele presupun:
respectarea regulilor de igienă (mâini curate, aplicator curat);
plasarea unei doze recomandate a contraceptivului în fundul sacului vaginal, pentru a acoperi extremitatea liberă a colului uterin;
respectarea recomandărilor privind intervalul de timp necesar între administrare şi raportul sexual (spumele, gelurile şi cremele devin eficiente imediat, ovulele şi comprimatele –după 10 minute, iar filmele după circa 15-30 minute);
recurgerea la o nouă aplicare a spermicidului în cazul altui raport sexual;
cerinţa de a nu face injecţii sau duş timp de 6 ore după raportul sexual.
După administrare, eficacitatea este păstrată timp de până la 2 ore.
Eficienţa depinde de utilizarea corectă de către femeie, cu ocazia fiecărui raport sexual şi de tipul de spermicid (între 79 şi 94 %, adică rate de eşec între 21 şi 6%).
Avantaje:
lipsite de nocivitate, sunt sub controlul femeii;
ajută la prevenirea anumitor BTS şi a unor afecţiuni determinate de BTS (afecţiunea inflamatorie pelvină, infertilitatea, sarcina ectopică şi, posibil, cancerul cervical);
Avantaje:
oferă contracepţie doar în momentul în care este necesar;
nu au efecte secundare induse de hormoni;
nu influenţează cantitatea şi calitatea laptelui matern;
uşor reversibile, utilizarea lor poate fi întreruptă în orice moment.
Dezavantaje:
pot determina iritaţii, atât la femeie, cât şi la bărbat, în special dacă sunt utilizate de mai multe ori pe zi;
rareori, pot determina reacţii alergice locale ale partenerilor;
pot creşte frecvenţa apariţiei infecţiilor aparatului urinar;
trebuie utilizate cu ocazia fiecărui raport sexual;
Dezavantaje:
presupun manevre cu ocazia administrării (introducerea în vagin a degetelor sau a unui insertor);
caracterul lipicios al spermicidelor poate fi considerat dezagreabil;
pot fi dificil de acceptat de partener.
Exemplu: Neo Sampoon, un comprimat efervescent larg utilizat în Japonia.
Suspiciuni
privind reacţiile adverse ale spermicidelor, însă nu s-au confirmat efecte secundare grave. Unii au apreciat că utilizarea spermicidelor ar determina anumite anomalii congenitale, alţii au făcut asociere între acestea şi avortul spontan.
Studiile sistematice nu au relevat o legătură statistic semnificativă între aceste contraceptive şi efecte negative majore. Se continuă cercetările pentru crearea altor produse din această categorie.
BURETELE CONTRACEPTIV
Se comercializează fără restricţii, nu necesită un consult medical prealabil utilizării. Poate fi folosit pe un interval maxim de 24 ore, indiferent de frecvenţa raporturilor sexuale, după care se aruncă.
Ex.: „Today”, larg utilizat în America, Franţa, Canada.
Are forma unei pălării de ciupercă (cu diametrul de 4 cm şi grosimea de 2 cm), din poliuretan, impregnat cu o soluţie spermicidă (nonoxinol-9). Se plasează în fundul vaginului, aplicând partea concavă pe colul uterin.
Modul de acţiune:
eliberează spermicidul în timpul actului sexual;
absoarbe lichidul ejaculat;
obturează, astupă intrarea colului uterin.
Eficienţa de utilizare se înscrie între 9 şi 25%.
Avantaje:
uşor de utilizat, nu necesită adaos de spermicide;
inserţia se poate realiza înainte de actul sexual (de la cu câteva secunde, până la 24 ore);
nu necesită consult medical prealabil;
se distribuie fără prescripţie;
Alte avantaje
oferă protecţie continuă pe o durată de 24 ore;
nu deranjează partenerul;
nu are efecte sistemice;
posibile şi alte beneficii decât cele contraceptive;
este sub controlul femeii, poate fi utilizat doar atunci când se consideră necesar.
Dezavantaje:
eficienţa scăzută;
unor femei le este dificil să îl îndepărteze; uneori se fragmentează;
posibilă iritare locală.
DIAFRAGMELE
Discuri din cauciuc, puţin profunde, cu marginile mai tari, dar suple.
Diametrul 50-105 mm.
Este necesară o examinare genitală prealabilă. Verificare deprinderi. Verificare dimensiuni după fiecare naştere şi după creşteri/scăderi semnificative în greutate.
Se utilizează cu o cantitate de spermicid. Se controlează marginile. Dacă raportul are loc la peste o oră de la inserţie, ori au loc mai multe raporturi sexuale, se mai adaugă spermicid, fără a se îndepărta diafragma.
Se îndepărtează după 6 ore (nu mai mult de 24 ore) şi se spală cu apă şi săpun.
Se înlocuieşte după 2 ani.
Nu poate fi utilizată când există:
anomalii anatomice ;
infecţii repetate ;
alergie la latex sau la spermicide.
Eficacitate – 82%.
Reacţii secundare: iritări locale datorită latexului sau spermicidelor, o frecvenţă crescută a infecţiilor căilor urinare datorită manevrelor de inserţie şi îndepărtare.
Se mai adaugă aspecte legate de acceptabilitate (manevre, păstrare min.6 ore). Depozitare.
Diafragme de unică utilizare (3 bucăţi=10$).
CALOTA (CUPOLA) CERVICALĂ
Se aplică pe colul uterin, ca o ventuză.
Utilizare împreună cu spermicid (cantitate mai redusă).
Păstrare 6 ore. Indepărtare si curăţare la max.48 ore.
PREZERVATIVUL FEMININ
Săculeţ moale din poliuretan, prelubrifiat, care îmbracă vaginul. A devenit disponibil din anul 1992. De atunci, s-au vândut peste 30 milioane de bucăţi în lume. Are un inel intern folosit pentru inserţie şi fixare şi un inel care rămâne în exterior.
Poate fi inserat înainte de raportul sexual, fără afectarea spontaneităţii. Dacă este utilizat corect, are aceeaşi eficacitate ca şi prezervativul masculin (între 79% şi 95%).
Avantaje:
Eficacitate acceptabila;
oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală;
poate fi inserat înainte, fără a fi nevoie de întreruperea preludilui;
Alte avantaje:
nu are efecte adverse;
nu necesită examinare medicală, prescripţie;
nu afectează sensibilitatea partenerilor;
Dezavantaje:
aspectul este considerat neatractiv;
este mai scump decât prezervativul masculin (în jur de 2,5 dolari comparativ cu 3 cenţi);
poate aluneca, se poate disloca sau rupe în timpul utilizării.
