Publicat în

Cercetarea cantitativă a comportamentului consumatorului

Este mai completă şi necesită rezolvarea următoarelor aspecte:

  1. Mărimea şi alcătuirea eşantionului

          Mărimea eşantionului trebuie să asigure reprezentativitatea tuturor informaţiilor care urmează a fi culese, asigurându-se cel mai bun raport „cost/rezultate”. Pentru aceasta trebuie să se asigure numărul de informaţii pentru care eşantionul este realmente reprezentaiv şi marja de eroare cu care se garatează rezultatele.

          Selecţia componentelor unui eşantion ţine de disponibilitatea unor baze de sondaj bine puse la punct şi de experienţa practică a echipei de cercetare.

  1. Chestionarul

          Pentru elaborarea chestionarului se apelează la cunoştinţe din teoria convorbirilor sau calculul probabilităţilor , în concordanţă cu obiectivele stabilite.

          Chestionarul trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:
     –    să asigure cooperarea şi implicarea respondenţilor;

  • să comunice corect respondenţilor ceea ce se doreşte de la ei;
  • să ajute respondenţii să-şi formuleze răspunsurile la întrebări;
  • să evite confuzii în exprimare;
  • să faciliteze operatorilor de interviuri îndeplinirea sarcinilor;
  • să producă baza necesară pentru procesarea datelor culese.

          Un chestionar este bun privit şi prin prisma formei sale (aşezare în pagină a întrebărilor, codurile variantelor de răspuns, numerotarea coloanelor etc).

  1. Realizarea interviurilor şi controlul calităţii muncii de teren

          Recrutarea, instruirea şi controlul calitativ al tuturor operaţiilor realizate de forţele de teren sunt foarte importante în obţinerea rezultatelor cercetărilor cantitative.

            În categoria forţelor de teren intră:

  • specialiştii din cadrul firmelor de cercetare (cei care lansează în teren sondajul statistic şi asigură controlul de calitate al muncii în teren);
  • operatorii de interviuri;
  • supervizorii locali ai muncii de teren.

Ultimile două categorii trebuie să beneficieze de o instruire de bază, dar şi de o instruire specifică pentru fiecare proiect de cercetare.

  1. Redresarea eşantionului şi reprezentativitatea

Redresarea sau ponderarea eşantionului se face în scopul asigurării reprezentativităţii sale. Anumite variabile sunt ponderate cu valori mai mari sau mai mici decât cele existente în colectivitatea generală, colectivitate la care se vor extinde în final rezultatele cercetării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *