Publicat în

Conţinutul activităţii de conducere a resurselor umane

Conducerea resurselor umane ca funcţie specializată a managementului este responsabilă de desfăşurarea a trei mari categorii de activităţi :

  • activităţi strategice ;
  • activităţi de consultanţă ;
  • activităţi operaţionale.

Activităţile strategice au un pronunţat caracter creativ şi constau în formularea, propunerea şi obţinerea aprobării pentru politicile şi strategiile de personal al organizaţiei, precum şi înţelegerea şi anticiparea consecinţelor schimbărilor. Aceste activităţi revin directorului de resurse umane.

Activităţile de consultanţă au rolul de a acorda asistenţa, în cadrul organizaţiei, celorlalţi manageri în rezolvarea problemelor legate de personal. Consultanţii pot oferi informaţii cu privire la planificarea necesarului forţei de muncă, pot furniza aprecieri referitoare la impactul asupra organizaţiei al unor modificări în legea salarizării, pot oferi sugestii cu privire la dezvoltarea conducerii, la antrenarea şi motivarea angajaţilor.

Activităţile operaţionale revin administratorului de personal, care se ocupă de aspecte de rutină, fiind însărcinaţi cu gestionarea detaliilor activităţii de conducere a resurselor umane, elaborarea fişelor de post, înregistrarea personalului, elaborarea procedurilor privind disciplina.

Unele activităţi de conducere a resurselor umane vizează toate cele trei tipuri de specialişti în domeniul personalului.

Un exemplu este recrutarea personalului care trebuie să se facă în conformitate cu politica firmei în acest sens, şi pot apărea diferenţe în funcţie de compartimentul vizat. Pentru organizarea recrutării se întreprind acţiuni precum : anunţurile de recrutare, organizarea de interviuri.[1]

Principalele zone asociate cu managementul resurselor umane sunt :

           Relaţiile management – sindicate şi negociere ;

           Instruire – dezvoltare; identificarea necesarului de instruire şi propunerea de soluţii de instruire ;

           Analiza posturilor – sarcini, relaţii de subordonare; rezultate aşteptate, criterii de măsurare a performanţei şi standarde de performanţă ;

           Managementul recompenselor – evaluarea posturilor ;

           Planificarea resurselor umane şi acoperirea nevoilor prin recrutarea şi selecţia de personal ;

           Managementul carierei, inclusiv evaluarea performanţelor ;

           Activităţi de consultanţă ;

           Relaţii de muncă : proceduri disciplinare şi coercitive ;

           Politica : definirea şi implementarea politicilor cu ajutorul cărora activităţile menţionate mai sus sunt puse în practică.[2]

 

 

 

[1] Conducerea resurselor umane – Coord. R.Emilian, Ed.Expert, Bucureşti 1999, pg. 215

[2] Conducerea resurselor umane – Coord. R.Emilian, Ed.Expert, Bucureşti 1999, pg. 216

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *