Dobândirea mandatului se referă la procesul desemnării şefului de stat, care depinde de forma concretă de guvernământ a unui stat.
Se cunosc patru modalităţi de dobândire a mandatului de şef al statului:
Dobândirea mandatului pe cale ereditară se întâlneşte în cazul statelor, care au în frunte un monarh.
Desemnarea şefului de stat prin vot universal se foloseşte în regimurile prezidenţiale şi semi-prezidenţiale. În aceste ţări (SUA, Franţa, Finlanda) Preşedintele este ales de către întregul popor, prin sufragiu universal, iar legitimitatea sa democratică este suportată de faptul că el beneficiază de mandatul popular.
Desemnarea şefului statului de către Parlament. Deosebim două categorii: state în care Parlamentul alege direct şeful statului (Republica Moldova, Grecia, Israel) şi state în care Parlamentul alege un organ colegial în calitate de şef de stat (fostele state socialiste).
Desemnarea şefului de stat prin intermediul unui colegiu electoral constă în alegerea Preşedintelui de către un corp electoral special alcătuit din toţi membrii organelor reprezentative general-naţionale şi din reprezentanţi ai organelor reprezentative regionale sau locale. De exemplu, în India Preşedintele este ales de către un colegiu electoral compus din membri aleşi de Parlament şi de către adunările legislative ale statelor federale.
Modalitatea de desemnare a şefului de stat se face în dependenţă de etapa socială, economică, politică şi culturală de dezvoltare pe care l-a atins un popor.
După modificările operate în textul Constituţiei la 5 iulie 2000, Preşedintele Republicii Moldova este ales de către Parlament prin vot secret. Conform Legii nr. 113 cu privire la procedarea de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu. Atunci, însă, când intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demiterii, demisiei, imposibilităţii definitive de a exercita atribuţiile sau decesul, alegerile pentru un nou Preşedinte se vor organiza în termen de 2 luni de la dala când a intervenit vacanţa funcţiei.
Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărârea Parlamentului. Faţă de candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sunt înaintate următoarele condiţii: să fie cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot şi să aibă 40 de ani împliniţi; să fi locuit sau să locuiască permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani; să posede limba de stat.
Candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate să-şi retragi candidatura în orice moment până la declararea începutului votării.
Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară la şedinţa publică specială a Parlamentului la dala stabilită. Fiecare candidat are dreptul de a se adresa Parlamentului cu un discurs şi de a răspunde la întrebările deputaţilor.
Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un deputat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordine descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur. Dacă la turul întâi a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi sau dacă în turul al doilea nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. În cazul eşecului alegerilor repetate, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor parlamentare. O astfel de situaţie a avut loc la finele anului 2000 (când nu s-a reuşit alegerea şefului de stat) şi începutul anului 2001 (dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 25.02.2001). Atunci, Preşedintele a declarat dizolvarea Parlamentului de legislatura a XIV-a şi a stabilit data pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.
Potrivit reglementărilor conţinute în Legea nr. 113, alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
Comisia specială totalizează rezultatele votării şi prezintă informația respectivă Parlamentului, în baza informaţiei prezentate de comisia specială. Parlamentul adoptă o hotărâre prin care confirmă alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărîrea Parlamentului şi actele comisiei speciale se prezintă imediat Curţii Constituţîottale.
Conform art. 79 din Constituţie, validarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se face de către Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională, în termen de 3 zile de la primirea hotărârii Parlamentului privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, examinează în şedinţă publică constituţionalitatea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi emite o hotarîre cu privire la validarea rezultatelor alegerilor, care se publică imediat. În cazul în care Curtea Constituţionala nu validează rezultatele alegerilor pentru functia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează, în termen de 3 zile de la pronunţarea hotărârii respective, alegeri noi, conform procedurii stabilite de aceeaşi lege. Candidatul a cărui alegere a fost validată, la cel târziu 45 de zile după alegeri, depune jurământ in faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale.
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova încetează înainte de termen în caz de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În toate aceste situaţii intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte.
Demisia reprezintă o manifestare unilaterala şi voluntară de voinţă din partea Preşedintelui, prin care acesta renunţă la funcţie şi, astfel, încetează, înainte de termen, exercitarea mandatului prezidenţial. O astfel de situaţie a avut loc la data de 21 februarie 1991, când Preşedintele Mircea Snegur şi-a înaintat demisia (care, însă, nu a fost acceptată de Parlament).
Procedura de demitere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită de art. 89 al Constituţiei, eare dispune că „în cazul săvârşirii unor fapte prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a doua treimi din numărul deputaţilor aleşi.” Cererea dc demitere se aduce imediat la cunoştinţa Preşedintelui, care poate să dea explicaţii cu privire la faptele care i se impută.
– Imposibilitatea definitivă a exercitării atribuțiilor trebuie să aibă un caracter ireversibil fiind o situaţie determinată pe cale medicală. Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova urmează să fie confirmată de Curtea Constituţionala în termen de 30 de zile de la sesizare. Conform art. 90 alin.(4) din Constituţie, alegeri pentru un nou Preşedinte se vor organiza în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei. Dacă a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte, atunci până la definitivarea alegerilor noului Preşedinte se instituie interimatul funcţiei, conform art.91 din Constituţie. Constituţia RM, stabileşte că interimatul funcţiei prezidenţiale se va asigura, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru. La fel Legea supremă prevede că persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, în caz de săvârşire a unor fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, va purta răspundere conform regulilor generale de demitere a Preşedintelui (art.89).
