Comportamentul etic în afaceri poate fi atât o problemă de supraviețuire a organizației, cât și una de trai responsabil al indivizilor. Pentru a ridica nivelul etic al întreprinderii, etica trebuie instituționalizată, împletită cu obiectul de activitate al firmei. Aceasta înseamnă de fapt introducerea eticii, în principiu și explicit, în viața de afaceri de zi cu zi. Acest lucru poate fi realizat pe una din următoarele căi principale:
- o politică specifică a companiei sau un cod etic;
- un comitet de etică format din membrii consiliului director;
- un program de dezvoltare managerială în care este inclusă etica.
Codurile companiei sunt cele mai simple mijloace de insituționalizare a eticii și ele se regăsesc în foarte multe cazuri. Organizațiile cele mai responsabile îmbină de fapt aceste metode, încurajând și sprijinind astfel comportamentul etic în interiorul lor și în relațiile cu exteriorul.
Existența unui cod de etică nu reprezintă o garanție că angajații unei firme vor adopta un comportament etic, dar poate reflecta un cult al acesteia pentru prețuirea și recompensarea conduitei etice.
Unele coduri reprezintă doar câteva afirmații de politică generală care fixează un anumit comportament etic pentru toți angajații. Altele dau reguli detaliate pentru un comportament adecvat în afaceri și lansează proceduri explicite pentru supravegherea și răsplătirea unui astfel de comportament. Totuși, apreciem că simplitatea este una din caracteristicile unui cod etic bun; cu cât este mai complicat, cu atât poate avea un efect contrar celui scontat. Exemple interesante de coduri etice ne oferă companiile NORTON și JOHNSON&JOHNSON.
Compania multinațională NORTON și-a dezvoltat, începând din 1961, un cod numit “Politică și etică în afaceri”, care a fost perfecționat continuu până în prezent. Acesta include o serie de reguli în ceea ce privește comportamentul companiei în relațiile sale cu “legea” și cu societatea, având drept principii călăuzitoare urmatoarele prescripții:
Onestitatea și integritatea sunt caracterizate de sinceritate și exclud înșelăciunea și frauda.
În percepția noastră, conduita etică trebuie să fie dinamic sensibilă la schimbările din sfera valorilor și obiceiurilor, care cu siguranță vor avea loc cu timpul, precum și la cele dintre culturi.
Nici un cod de conduită nu poate spera să definească conduita morală și etică potrivită pentru fiecare situație cu care ne vom confrunta.
Unul din cele mai importante principii ale politicii noastre este deschiderea.
Nu trebuie să ne fie teamă de control.
Nu vedem nici o contradicție între atenția acordată profitului și atenția acordată eticii. De fapt, amândouă trebuie să meargă mână în mână.
Doctrina companiei Johnson & Johnson este prezentată, în codul său etic, astfel:
„Noi credem că prima noastră responsabilitate este față de medici, surori și pacienți, față de mame și față de toți cei care beneficiază de produsele și serviciile noastre.
Pentru satisfacerea tuturor cerințelor acestora, tot ceea ce facem trebuie să fie de înaltă calitate.
Trebuie să ne străduim în permanență să reducem costurile produselor și serviciilor noastre în vederea menținerii unor prețuri rezonabile.
Comenzile clienților trebuie onorate prompt și cu exactitate.
Furnizorii și distribuitorii noștri trebuie să aibă șansa să obțină un profit cinstit.
Suntem răspunzători față de angajații noștri, bărbați și femei, care lucrează pentru noi în întreaga lume. Fiecare trebuie luat în considerare ca un individ aparte. Trebuie să le respectăm demnitatea și să le recunoaștem meritele. Angajații noștri trebuie să aibă simțul siguranței locurilor lor de muncă. Compensațiile trebuie să fie corecte și corespunzătoare, iar condițiile de muncă trebuie să ofere siguranță. Angajații trebuie să se simtă liberi să facă propuneri și reclamații. Trebuie să existe oportunități egale de angajare, evoluție și promovare pentru cei calificați.
Trebuie să asigurăm un management competent ale cărui acțiuni trebuie să fie corecte și etice.
Avem răspunderi față de comunitățile în care trăim și muncim, precum și față de comunitatea internațională.
Trebuie să fim cetățeni buni și să sprijinim munca bine făcută și acțiunile de caritate și să ne achităm corect taxele care ne revin.
Trebuie să încurajăm acțiunile de îmbunătățire a dotărilor civice și acțiunile pentru o mai bună sănătate și o mai bună educație.
Trebuie să păstrăm în bună stare proprietatea pe care avem privilegiul să o utilizăm, protejând mediul înconjurător și resursele naturale.
Trebuie să aplicăm ideile noi care apar. Trebuie desfășurată activitatea de cercetare, realizarea unor programe de înnoire și asumare a greșelilor.
Trebuie achiziționate echipamente noi, asigurate noi dotări și lansate produse noi.
Și o ultimă răspundere este față de acționarii noștri. Afacerile trebuie să aducă un profit rezonabil.
Dacă acționăm și funcționăm conform tuturor acestor principii, acționarii noștri vor realiza câștiguri destul de bune ”.
Implementarea efectivă a eticii în organizație prin codul de etică implică patru mari procese:
- pregătirea angajaților pentru a recunoaște situațiile dificile din punct de vedere etic și pentru a interpreta codul în consecință;
- supravegherea periodică a comportamentului angajaților;
- evaluarea proceselor de decizie și a rezultatelor sub aspectul etic;
- folosirea unui sistem de măsuri care răsplătesc comportamentul corect și-l pedepsesc pe cel ce nu corespunde normelor.
Unele firme se mulțumesc cu semnarea de către manageri a unei declarații anuale că au citit codul, l-au înțeles și că îl vor respecta. Dar aceasta nu este suficient pentru implementarea standardelor eticii.
Un program efectiv de pregătire etică nu este un seminar sau o conferință și nici o cartă ce trebuie semnată și returnată conducerii de vârf; pregătirea angajaților pentru recunoașterea problemelor etice și acționarea în consecință este o fațetă a socializării profesionale și se poate realiza printr-o combinație de învățare formală și informală.
Indiferent însă de modalitatea de organizare internă în vederea respectării principiilor eticii, fiecare întreprindere va trebui să țină cont de specificul domeniului său de activitate, de experiența sa, de cultura internă și de propria strategie, precum și de personalitatea conducătorilor săi. În fond, instituționalizarea eticii depinde de toți acești factori.
Abordarea problematicii eticii în afaceri este astăzi foarte frecventă, nu doar în planul teoretic, ci și în cel al practicii. Chiar dacă societatea în care trăim, mediul economic dinamic și schimbător, dominat de concurență pun o sumedenie de bariere în calea celor ce se ghidează în viața de zi cu zi sau în afaceri după principiile eticii, există numeroși “supraviețuitori” care nu se dau în lături în a demonstra că etica este o necesitate și, mai mult decât atât, este rentabilă. Într-adevăr, dificultățile mediului nu sunt o scuză pentru un comportament neetic al firmei; dimpotrivă, ea își poate converti calitatea morală într-o forță strategică.
Concluzionând cele prezentate, pe scurt, în acest capitol, ajungem la următoarele postulate care sintetizează cea mai mare parte a problematicii eticii în afaceri:
- Fără etică, nu există viitor pentru întreprindere și nici pentru societatea în care trăim.
- În afaceri, etica este mai ales o morală a banilor.
- Progresul se bazează mai mult pe practica eticii, decât pe conținutul ei.
- Nu este suficient să impui etica într-o organizație; este necesar și un sistem de sancțiuni.
- Transparența este arma etică a vremurilor noastre.
