Inteligenţa artificială include o serie de domenii de avangardă ale utilizării calculatoarelor precum recunoaşterea unor imagini, punerea unor diagnostice medicale sau a unora economice.
Obiectivul fundamental constă în analiza comportamentelor umane in domeniul percepţiei, al înţelegerii şi al deciziei prin intermediul calculatoarelor.
În prezent inteligenţa artificială s-a constituit drept o disciplina ştiinţifică de sine stătătoare aflată la graniţa dintre informatica, psihologie, biologie cu scopul de a dezvolta programe software specializate care atribuie calculatorului funcţii caracteristice inteligenţei umane precum:
- dezvoltarea unor raţionamente pentru rezolvarea problemelor ;
- înţelegerea şi invadarea pornind de la experienţă;
- manipularea unor informaţii incomplete şi ambigue.
Domeniul a avut o evoluţie rapidă in special după 1975 si a generat :
- aplicaţii bazate pe ştiinţe cognitive – sisteme de studiere care tind să imite procesele de raţionament uman;
- aplicaţii de tip informatic care dezvoltă programe adaptate principiilor de inteligenţă artificială;
- robotica, constă în crearea unor maşini ce au comportament adaptiv graţie capacităţilor de percepţie sau de deplasare ;
- interfeţe “naturale” cu referire la perfecţionarea comunicării „om – maşină” prin utilizarea limbajului natural pentru a comanda un calculator;
- o performanţă recentă e „realitatea virtuală” , care dezvoltă interfeţe multiple între om si calculator pentru a simula o realitate.
