Ceea ce desemnăm astăzi prin sintagma „triade” are o conotaţie negativă, o asociere directă cu ceea ce în SUA sau Italia se numeşte „crimă organizată”, respectiv desemnăm un anume „tip de mafie” sau „organizaţie mafiotă” având conexiuni puternice cu unele organizaţii de afaceri, inclusiv sprijinul / implicarea unor oameni politici (mai modern se discută de corupţie la nivel înalt, de acordarea unor comisioane pentru contracte / achiziţii publice, de trafic de arme, droguri, persoane, spălare de bani, jocuri ilegale de noroc, contribuţii pentru taxe de protecţie etc.).
În varianta iniţială de constituire a unor organizaţii secrete de tip triadă scopul propus a fost unul nobil, fapt ce a avut loc în sec. XVII în China, pe vremea dinastiei Ming. În aceea perioadă, imperiul chinez a fost invadat de manciurieni iar clanul chinez a recurs la o formă de rezistenţă sub ocupaţia manciuriană. Astfel, a iniţiat constituirea unei ample organizaţii secrete formată din grupuri sau „celule” de trei persoane fiecare, grup denumit „triadă”, sub forma unui triunghi echilateral, scopul final fiind acela de a alunga invadatorii manciurieni şi a reda tronul Chinei dinastiei Ming (obiectiv care af ost, de astfel, atins). Organizarea unui astfel de grup sau celulă poate fi redată ca un triunghi echilateral (ansamblul simbolizând o reuniune între cele trei elemente); cele trei elemente au fost şi rămân baza evoluţiei spiritului în lumea asiatică:
În fapt, structura de ansamblu a unei triade ce include un număr mare de „celule” organizate piramidal – a fost gândită ca o structură secretă, imposibil de depistat şi anihilat complet, datorită relaţiilor de comunicare / recunoaştere impuse între membrii diveselor celule (eventuala anihilare a unui triunghi este neglijabilă pentru funcţionarea întregii structuri, mai ales că un grup deconspirat poate fi refăcut imediat). Grafic, structura generală a unei triade poate fi redată ca o sumă de triunghiuri asociate piramidal (funcţionarea unei astfel de „organigrame”, aminteşte de ideile lui Rensis Lickert):
Obiectivele iniţiale vizate de triade în societatea chineză s-au modificat după venirea la putere a dinastiei Ming; forma de structurare şi funcţionare sau menţinut, dat fiind caracterul extrem de eficient, însă organizaţiile tip triadă sau implicat în piraterie, extoarceri de fonduri, comerţ cu opium, trafic de arme etc. Mai mult, din China, „modelul” de organizaţie tip triadă a fost importat în Japonia şi alte ţări asiatice, astfel că în prezent fenomenul numit generic corupţie din aceste ţări este direct conectat / asociat cu prezenţa triadelor. Dacă în unele ţări europene, de pildă Italia, aşa numita „economie subterană” este estimată la 25% din GDP-ul anual, aceste venituri şi fonduri fiind controlate de structuri de tip mafiot, în China şi alte ţări asiatice putem prezuma că 20-25% din GDP-ul anual se consumă în acelaşi tip de „economie subterană”; în China şi alte ţări orientale fondurile asociate economiei subterane sunt controlate anual de structuri tip triadă.
