Actualmente conceptul de management e/e utilizat p/t a descrie activitatea de conducere in toate tipurile de organizatie. P/t a intelege mai bine semnificatia acestei notiuni ca de cele mai multe ori sa se asocieze cu o disciplina academinca, banca, firma si in nici un fel cu comunitatea. E/e important sa examinam managimentul in sfera sociala bancara. In acest domeniu mg reprezinta o parte specifica a derijarii. Conducerea, administratia denota potentialul interm al unei organizatii (ethnic, social, economic), de a sustine structura, capacitatea de producere si realizarea programului organizatiei respective.
Renumitul theoretician al mg Mary Foller sustine ca mg e/e o arta de a primi locuri prin intermediul oamenilor.
Orice activitate de dirijare se refera in I rind la functia de conducere c/e inseamna stabilirea prioritatilor de actiune si adoptarea deciziilor fundamentale c/e sa ghideze sis a favorizeze colectivitatea.
Functia organizatorica a unui manager se refera la modalitatile de organizare si stimulare a membrilor colectivitatii.
Functia de coordonare vizeaza medierea conflictelor, asigurarea coeziunii colective, negocierea.
Functia de control al mg presupune evaluarea gradului de indeplinire a activitatilor propuse si divizarea responsabilitatilor de lucru i/e membrii colectivitatii.
Ansamblul acestor functii dezvaluie de fapt continutul notiunii de mg
Animatorul activitatii de dirijare e/e managerul. Lit de spec cuprinde o multitudine de abordari referitoare la calitatile unui manager. Teoreticienii relevind capacitatile unei manager aduna cele mai elevate calitati omenesti si in felul acesta demersul lor seamana mai mult cu o dolianta decit cu o lista de calitati posibile din punct de vedere practice. Dar analizind situatiile cu c/e se confrunta un conducator avem posibilitatea sa identificam cunostintele si abilitatile pe c/e acesta poate si t/e sa le posede.
Aftfel un manager t/e sa dispuna de:
– calitati tehnice: anumite deprinderi si indeminari necesare p/t a realiza o activitate specializata
– calitati conceptuale: abilitatea de a gindi in termini abstracti de a-si face o imagine de ansamblu sis a inteleaga cum partile unei organizatii sau al unei idei functioneaza impreuna
– calitati interpersonale: capacitatea de a relationaefectiv cu alti oameni atit din interiorul cit si exteriorul colectivitatii.
– Calitati de diagnosticare: abilitatea de a diagnostica o anumita situatie si de ai stabili cauzele.
– Calitati analitice: capacitatea de a indentifica prob-le relevante proprii unei situatii, a stabili impactul apropriat si indepartat.
Mg performant se intemeiaza pe regula celor 4c. Conform acestei reguli calitatile commune oricarui mg de succes s/t:
- curaj
- claritate
- coerenta
- consideratie
Curajul de rind cu inteligenta defineste I calitate a managerului. P/t un bun manager a avea curaj inseamna a lua decizii corecte si uneori chiar riscante.
Claritatea: presupune informarea clara a echipei de lucru si participarea transparentei in raporturile de conducator si subaltern
Claritatea mai inseamna:
– limpezirea misiunii pe c/e echipa de lucru o are precum si clarificarea “regulilor de joc”
– precizia optiunilor strategice si a obiectivelor c/e t/e urmarite la fiecare etapa de activitate
– comunicarea rezultatelor obtinute, drumul parcurs, dificultatile intilnite, obstacolele c/e urmeaza a fi depasite.
Coerenta:
- i/e vorbe si fapte( un manager nu se poate lansa in discutii interminabile sau promisiuni fara a interprinde ceva concret. De ex. A cere punctualitate de la parteneri si a incepe o sedinta cu intirziere demonstreaza incoerenta manageriala)
- i/e decizii
- i/e obiectivele propuse si mijloacele allocate( alocarea resurselor e/e un act important in procesul managerial si t/e effectuate in functie de prioritatile fiecarui obiectiv)
Consideratia: semnifica respectful acordat participantilor la activitate, valorizarea ideilor si propunerilor venite din partea subordonatilor (cele mai multe idei bune pot veni de la cei ce s/t in contact permanent cu realitatea data).
Din perspective dezv comunitare mg reprez activitatea de organizare a grupurilor de organizare a grupurilor de initiative din comunitate p/t a le provoca structurarea functionala si orientarea lui problematica.
Dupa parerea sociologului Austrian Owen Hughes, mg in comunitate e/e ghidat de 4 principii de baza:
* prin functionarii de lunga durata. O pers poate deveni lider in comunitate dup ace a tinut un discurs la o adunare sau a repartizat ajutor celor nevoiasi in timp ce un manager are responsabilitati de planuri strategice pe perioada de lunga durata. (3)
* integritatea si stabilirea unei ierarhii de obiective reale
* mg nu poate fi implimentat de la sine ci necesita activitate organizationala in echipa
* anticiparea factorilor ce pot impiedica implimentarea proiectului- evaluarea riscului
Mg comunitar vizeaza mai multe obiective, d/t cele mai importante s/t:
- contactarea oamenilor si efectuarea analizei preventive a necesitatilor comunitare
- identificarea necesitatilor particulare comunitare si motivarea indivizilor in solutionarea lor
- asistenta in formarea obiectivelor
- constituirea grupurilor de initiative si structurarea lor functionala
- determinarea partenerilor si stabilirea parteneriatelor
- acumularea resurselor (cunostinte, abilitati, oameni, echipament, finante etc)
- elaborarea planului de actiune in baza prioritatilor si solutiilor de alternativa
- transferul responsabilitatilor
- realizarea programului trasat, mediatizarea, evaluarea impactului si cailor de asigurarea a durabilitatii activitatii desfasurate
Fiecare d/t obiectivele formulate corespunde cu o etapa distincta in c/e se produce particularizarea mg comunitar. Vom mentiona inca 5 etape:
- identificarea prob
- elaborarea programului
- evaluarea si monitorizarea actiunilor comunitare
- durabilitatea dezvoltarii comunitare
- participarea in actul decisional
