Strategie: cuvântul derivă din grecescul „strategia” (folosit cu 400 de ani I.C.) ce desemna arta şi ştiinţa de dirijare a forţelor militare. O definiţie mai recentă (1974) a fost dată de James K. Brown şi Rochelle O’Connor: „Determinarea şi evaluarea alternativelor pentru atingerea unui obiectiv sau scop şi alegerea alternativei ce trebuie adoptată”. Cu alte cuvinte strategia arată cum planifică managementul îndeplinirea obiectivelor.
O strategie schiţează paşii fundamentali prin care managementul planifica îndeplinirea obiectivelor. Strategia este produsul managementului strategic şi se referă la un nivel superior al organizaţiei. După Leslie W. Rue şi Phyllis G. Holland pentru o organizaţie strategia descrie calea şi asigură atingerea ţintei (a obiectivului) ţinând seama de oportunităţi şi constrângeri în mediul respectiv şi de resursele şi capabilităţile organizaţiei. Sunt trei factori determinanţi:
- mediul extern;
- mediul intern;
Managementul Strategic este procesul prin care managementul de vârf determină direcţiile viitoare şi performanţa organizaţiei de a asigura formularea, implementarea şi continuă evaluare a strategiei.
Managementul strategic este extrem de important dacă ţinem seama că strategiile pot fi schimbate în funcţie de schimbările apărute în mediul intern sau extern. Deci trebuie înţeles ca un proces continuu de reevaluare a strategiei.
Managementul strategic constă în:
- Formularea strategiei: analizarea situaţiei interne şi externe şi generarea de alternative pentru a alege varianta optimă (proces analitic).
- Implementarea strategiei: îndeplinirea strategiei – acţiune orientată.
Evaluarea strategiei: evaluarea continuă a celei mai potrivite strategii.
Misiune: misiunea defineşte scopurile de bază ale unei organizaţii; ea subliniază însăşi existenţa organizaţiei (de obicei include descrierea producţiei de bază sau serviciilor şi o definiţie a pieţelor sau surselor de venit).
Obiectivul: un obiectiv este o relatare (dare de seama amănunţită) asupra a ceea ce trebuie îndeplinit. Sunt cuantificabile. Ele se pot clasifica în obiective pe termen scurt sau lung şi pot fi defalcate în timp (pe 3 ani sau peste 3 ani ).
Scopul sau ţinta: de multe ori interschimbabil cu obiectivul. După alţi autori reprezintă o perioada mai mare decât a obiectivelor.
Politica: un ghid general de acţiune care direcţionează scopurile propuse. Politicile nu dictează acţiunile ce trebuiesc îndeplinite, ele asigură numai cadrul în care obiectivele trebuie sa fie îndeplinite, ele canalizează sau ghidează implementarea strategiilor. Politicile există la orice nivel al organizaţiei.
Proceduri şi reguli: diferă în funcţie de politici. Procedurile şi regulile au menirea de a limita acţiunile individuale cu privire la decizii şi modul acestora de a fi puse în practică.
Procedura: reprezintă o serie de sarcini foarte clare exprimate în ordine cronologică în scopul îndeplinirii unei acţiuni specifice; de obicei procedurile nu permit o mare flexibilitate sau deviere. Setul de proceduri bine stabilite este cunoscut sub numele „Standard Operating Procedures” sau SOP.
Regula: colecţie de acţiuni specifice ce se impun a fi respectate într-o anumită situaţie.
