Firmele există şi se dezvoltă într-un perimetru, aflat în permanenţă într-o concurenţă, care se schimbă rapid, al evoluţiei tehnologice, al legilor noi. Apare astfel necesitatea, într-un mediu imprevizibil şi complex, perfecţionării sistemului organizatoric, al firmelor, în scopul consolidării locului lor pe piaţă, ca avantaj faţă de concurenţa existentă.
Indiferent de domeniul in care isi desfasoara activitatea, de naţionalitatea lor sau de cultura căreia ii aparţin, toţi managerii de succes[1] din lume par sa aibă in comun anumite lucruri.
Aceste lucruri sunt, de fapt, nişte calitati: ele fac dintr-o persoana un bun conducător si oferă managerilor un anumit aer de familie, atenuând deferentele inerente si creionând, ca urmare, un portret-robot al managerului perfect. Astfel, toţi managerii de succes[2] au in comun următoarele:
Constituie modele credibile si impun respect. Managerii care se bucura cu adevărat de succes sunt in primul rând oameni cu un sistem de valori personale foarte bine definit, pe care il aplica in egala măsura pentru ei insisi, pentru cei din jur si pentru firma. In plus, sunt dornici si dispuşi sa-si impartaseasca experienţele cu cei din jur. Fie ca este vorba de serviciile oferite clienţilor, de stabilirea unor standarde ridicate ale produselor sau de orice altceva, ei întotdeauna se gândesc mai intai cum si-ar putea imbunatati propria prestaţie si abia apoi pe a celorlalţi.
Stabilesc standarde ridicate si obiective ambiţioase. Sunt capabili sa identifice corect calităţile, cunoştinţele si gradul de instruire de care are nevoie un angajat pentru a funcţiona eficient in cadrul organizaţiei si sunt apţi sa evalueze individualizat, pentru fiecare om, aceste calitati necesare. Sunt grăbiţi sa-si atingă obiectivele, dar extrem de răbdători când este vorba de ajutorul acordat salariaţilor. Odată ce au reuşit sa creeze un nucleu care înţelege exact care sunt scopurile urmărite, se aşteaptă la totala implicare a tuturor in acest sens. Scopul nu este crearea unor clone ale propriei persoane, ci ca fiecare sa-si atingă nivelul maxim al propriului potenţial.
Ii trag după ei pe ceilalţi. Aceasta implica un anume comportament, o anume educaţie, acţiuni de încurajare, explicare, consiliere si multe altele, toate focalizate in scopul de a-i ajuta pe ceilalţi sa reuseasca. Aceşti manageri sunt permanent si activ implicaţi in creşterea performantelor si in ajutarea oamenilor pe care ii conduc sa mai urce o treapta in evoluţia personala.
Urmăresc performanta, având standarde bine stabilite. Prin aceste standarde masoara si evaluează gradul de reuşita al fiecărui proiect. Esenţiala este stabilirea cu exactitate a ceea ce înseamnă succesul si care sunt factorii de risc pentru fiecare angajat in parte. Aceste standarde reflecta planul de dezvoltare individual al fiecărui membru al echipei. Ei stabilesc responsabilitati si cer socoteala pentru modul in care acestea sunt folosite.
Formeaza noi manageri. Managerii de succes au capacitatea si abilitatea de a recunoaşte printre cei din jur persoanele cu calităţile necesare pentru a conduce. Astfel, ei pregătesc viitori manageri, oferindu-le oportunităţile optime pentru dezvoltarea propriilor calitati si dându-le şansa de a-i pregăti la rândul lor pe alţii. De fapt, aceasta este una dintre cele mai bune metode de a forma noi conducători, prin implicarea lor in formarea noilor generaţii de angajaţi.
Introduc un program pentru cei mai buni. Mulţi oameni se mulţumesc cu nivelul pe care l-au atins la un moment dat, nedorindu-si sa devina lideri. Pentru un bun manager, aceasta nu este o scuza pentru stagnarea din punct de vedere profesional. De aceea, ei permanent ridica stacheta, stabilind un nou standard si găsind noi cai de cointeresare a celorlalţi in domeniul imbunatatirii performantelor. Ei considera ca evoluţia continua a nivelului de pregătire reprezintă o calatorie de o viata, si nu o destinaţie care, odată atinsa, implica staţionarea pe acea poziţie.
Sunt oameni perseverenţi. Indiferent de domeniu, nu exista succes peste noapte. Singura cale de atingere si menţinere a unui nivel înalt o reprezintă perseverenta in încercarea de a fi mai bun azi decât ieri, fara de care celelalte sase trasatori raman doar bune intenţii. Ca majoritatea secretelor succesului, acestea pot părea pur si simplu lucruri de bun-simt. Sunt chestiuni uşor de inteles, dar greu de pus in practica. Si tocmai modul cum sunt aplicate reprezintă principalul secret al unui adevărat manager de succes.
[1] Nicolescu, (coord.), O., Sisteme, metode şi tehnici manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag.91
[2] Verboncu, I. – Management si manageri, Ed. Economica, 2000, pag.53
