În zilele noastre, „cetatenia” unei marci este, de cele mai multe ori incerta, chiar daca aceasta este nascuta si crescuta în România, din capital pur românesc. Denumirea marcilor rareori mai aduce româneste si, în plus, periplul acestora pe la diferite companii de toate natiile, în functie de fuziunile si achizitiile care au loc în timp, le influenteaza pedigree-ul. Se mai poate spune despre o marca de origine româna intrata în portofoliul unei firme globale ca „este a noastra” sau spunem ca „a fost a noastra”? Sau o marca de provenienta autohtona care nu încorporeaza absolut nimic care sa sune româneste este de-a noastra?
Românii simt unele branduri ca fiind ale lor, chiar daca între timp au fost adoptate de altii. Despre Dacia Logan toti stiu ca este a românilor, chiar daca la ora actuala filiatia este în mare masura franceza. Acestea sunt brandurile care au participat la istoria unor locuri, care au facut parte din ambianta unor ani buni din viata noastra. Perceptia generala în legatura cu apartenenta brandului este cea care marcheaza hotarul între brandurile noastre si celelate.
Întrebarea cea mai sensibila este însa daca piata româneasca are nevoie de branduri cu rezonanta locala, de branduri percepute ca fiind românesti sau ar fi mai buna o masca europeana pentru produsele fabricate în România.
În 1938, Camera de Comert si Industrie a României a hotarât ca orice lucru fabricat în tara, chiar daca este înscris sub marca straina, sa fie scos la vânzare purtând mentiunea „produs românesc”. Masura era menita sa combata prejudecatile ca numai marfurile straine sunt de calitate. Mai de curând, programul „Fabricat în România” a avut aceeasi misiune. Eticheta purtând mentiunea tarii de origine ar fi trebuit sa reprezinte un gir al calitatii, sa-i faca pe români sa cumpere marci autohtone. Însa aceasta strategie n-a avut niciun efect, românii ramânând neclintiti în aversiunea lor fata de brandurile care sunau româneste. În ultimul timp însa, conceptia generala s-a mai schimbat. Dar nu ca urmare a vreunei strategii guvernamentale ci, din fericire, pentru faptul ca românii au început sa capete experienta la cumpararea unui produs, sa aprecieze calitatea si în functie de alte criterii decât rezonantele occidentale ale brandului. Invazia produselor „de marca” falsificate, faptul ca pe piata autohtona marile branduri sunt de multe ori vizibil „altfel” decât cele din Vest, pentru ca sunt fabricate prin cine stie ce locuri cu mâna de lucru ieftina si adaptate la buzunarele lumii a doua spre a treia au clintit convingerile privind calitatea produselor autohtone. Iar producatorii români care au mizat pe calitate au reusit sa creeze marci de succes.
Anul 2007 înseamna o noua piatra de încercare pentru brandurile românesti. Exista, în egala masura, atât anticipari optimiste, cât si pesimiste cu privire la viitorul acestora. Unii spun ca brandurile românesti vor muri sub presiunea concurentei. S-a mai spus ca, pentru a rezista pe pietele regionale, brandingul se va orienta din start spre conceperea de marci care sa fie percepute ca internationale. Altii spun ca, dimpotriva, vom asista la o explozie de marci românesti, pentru ca din ce în ce mai multi manageri vor întelege ca numai investind în crearea unor branduri puternice vor putea supravietui pe piata unica. Iar ceea ce îi va diferentia de amalgamul de marci europene care vor invada piata locala ar putea fi chiar culoarea locala, nota de autenticitate. De altfel, în Europa au avut loc adevarate revolte împotriva marcii comunitare, atunci când s-a pus problema ca toate marfurile produse în Uniune sa poarte acest însemn. În ultimul an au aparut unele agentii de publicitate care declara ca sunt specializate în branduri locale si explica faptul ca marele atu al acestora este faptul ca pot comunica pe un ton mai apropiat românilor. Este un semn ca pe piata se simte potentialul acestor branduri.
Faptul ca unele dintre brandurile vechi au fost revigorate cu succes în ultima vreme si ca tot mai multe produse valorifica indicatiile de provenienta pentru promovarea brandului sunt o dovada ca românilor li s-a facut dor de traditii, de autenticitate.[14] Abia acum eticheta „produs românesc” începe sa aiba valoare, deocamdata numai în domeniul alimentar. Aceasta mentiune a aparut înca de acum câtiva ani afisata pe rafturile din prin piete, ca argument al calitatii. Mai nou însa, traditia româneasca începe sa fie un element valoros, care se regaseste în campaniile de publicitate ale unor produse de marca: vinuri, bere, mezeluri. Aceasta pozitionare a unor branduri este de bun augur, înseamna ca tot mai multi producatori aleg sa fie perceputi ca brand românesc, ca nu le mai este teama ca aceasta calificare va respinge consumatorii.
4.1.BORSEC-REGINA APELOR MINERALE
Izvoarele Borsec, situate în partea de Nord-Est a României, în statiunea Borsec din judetul Harghita, sunt cunoscute înca din perioada româna. Situate în inima Carpatilor, izvoarele se afla la o altitudine de 900 m fata de nivelul marii. Înconjurate de bogate paduri de conifere, mult timp ocolite de efectele negative ale civilizatiei datorita inaccesibilitatii lor, apele minerale Borsec izvorasc în conditii de microclimat deosebit de sanatoase. Documente vechi atesta ca înca din 1594 apa minerala Borsec era transportata în butoaie de stejar la curtea domneasca de la Alba Iulia. Calitatile sale apreciate înca de pe atunci au facut ca, mai târziu, încarcata în ulcioare din lut ars bine astupate, puse în desagi pe spinarea cailor, sa fie transportata în Transilvania, Moldova, Valahia si chiar în Ungaria. În primavara anului 1806 a început îmbutelierea industriala a apei minerale Borsec. Sticlele fabricate în Borsec erau astupate cu dopuri de pluta si ceruite pentru etansare. Datorita tehnologiei arhaice îmbutelierea se realiza doar în zilele însorite, când presiunea atmosferica era foarte ridicata. Acesta era secretul pentru ca apa sa atinga cea mai mare concentratie de dioxid de carbon. De-a lungul secolelor, apa minerala Borsec a fost oaspetele de onoare al celor mai prestigioase curti europene precum Viena, Paris, Budapesta sau Berlin. Recunoasterea ei a urmat prin istorie un traseu constant, câstigând mai mult de 30 de medalii si multe alte titluri onorifice.
Regina printre marci
În 1873, într-o epoca în care aristocratia era o virtute fundamentala, împaratul Franz Iosef, îi confera apei minerale Borsec Medalia de Aur si o încoroneaza cu titlul de „Regina a Apelor Minerale”. Aceasta a fost prima medalie pe care Borsec a primit-o si a reprezentat începutul unui lung sir de premii. Dupa mai bine de 130 de ani, în februarie 2004, Borsec este desemnata drept „Cea Mai Buna Apa Minerala din Lume” în cadrul celei mai importante competitii din intreaga lume – Berkely Springs International Water Tasting Awards în West Virginia din Statele Unite. În concurs au intrat peste 100 de marci de pe tot globul, Borsec concurând cu cele mai renumite ape minerale din lume. În anul 1998 activitatea de îmbuteliere de la Borsec a redevenit o afacere privata. Fosta întreprindere de stat „Regina Apelor Minerale” S.A. Borsec s-a transformat în firma privata „Romaqua Group” S.A. Borsec, având ca actionar majoritar societatea „Romaqua Holdings” S.A. si capital 100% românesc. Romaqua Group a început un proces de retehnologizare, investind în introducerea liniei de îmbuteliere în flacoane din PET în conformitate cu standardele si cerintele internationale. În prezent, tehnologia Romaqua pentru productia de ambalaje PET si îmbuteliere este alcatuita din linii complete, dotate cu: utilaje de injectie pentru preforme PET, utilaje de suflare a preformelor în flacoane PET si linii de îmbuteliere. Echipamentele industriale sunt produse, în principal, de Krones – Germania. Între Krones si Romaqua Group exista o strânsa colaborare înca din anul 2001 când a fost pusa în exploatare o linie Krones cu o capacitate de 8800 flacoane pe ora. În anul 2002 a fost achizitionata o linie Krones cu o capacitate de 10000 sticle pe ora, iar în anul 2003 o linie Krones cu destinatie HORECA pentru formatele sticla de 0,25 l si 0,75 l. În luna mai 2006 a fost pusa în exploatare o noua linie Krones cu o capacitate de 24000 flacoane pe ora, iar în 2007 va fi achizitionata o noua linie de îmbuteliere de mare capacitate.
Traditie, tehnologie si calitate
Daca acum doua secole se îmbuteliau trei milioane de litri anual, capacitatea totala de îmbuteliere a Romaqua Group Borsec depaseste astazi 300 de milioane litri pe an, folosind ca recipiente flacoane PET de 1.5 si 0.5 litri, sticle de 1 litru si sticle personalizate de 0.25 si 0.75 l – pentru apa minerala carbogazoasa, flacoane PET de 2, 1.5 si 0.5 l si sticle personalizate de 0.25 si 0.75 l – pentru apa minerala plata. Datorita tehnologiei moderne de captare, transport si imbuteliere, apa minerala naturala Borsec nu este supusa riscului contaminarii. Noua tehnologie în care s-a investit mult, împiedica orice interventie umana asupra apei în procesul de productie, de la captarea si transportul apei de la izvor la locul de îmbuteliere si pâna la obtinerea produsului finit. Practic, apa minerala naturala Borsec vede lumina zilei doar în sticla. Romaqua Group S.A. este prima societate de îmbuteliere din România care a implementat sistemul de management al calitatii ISO 9001, certificarea internationala fiind acordata de catre prestigioasa firma germana TUV Cert. Alte doua concepte implementate de catre Romaqua Group Borsec în domeniul calitatii sunt HACCP (Hasard Analyses Critical Control Point), care presupun o atentie deosebita în asigurarea calitatii si securitatii produselor de consum din punct de vedere microbiologic si fizico-chimic si IFS (International Food Standard). Gustul apei Borsec este, înainte de toate, o sarbatoare în sine.
O sarbatoare a vitalitatii
O sarbatoare a tineretii perpetue, a sanatatii, vitalitatii si energiei nestavilite. A tineretii, pentru ca te ajuta, datorita efervescentei sale persistente si amuzante, sa te mentii tânar si vesel. A sanatatii, pentru ca sunt deja renumite proprietatile terapeutice ale izvoarelor Borsec. A vitalitatii si energiei pentru ca, s-a dovedit, numai apa minerala poate sa te încarce de energie benefica, generând un dinamism debordant. O istorie de peste 2000 de ani de satisfactie oferita tuturor celor însetati si dornici de sanatate, marcata de un an hotarâtor, 1806, când Borsec a devenit industrie si a dat posibilitatea unui numar tot mai mare de oameni sa beneficieze de gustul inegalabil si de calitatile exceptionale ale apei sale minerale. Apa minerala Borsec, cunoscuta de peste 2000 de ani, reprezinta cu adevarat una dintre cele mai generoase si valoroase bogatii ale naturii. De-a lungul istoriei, Borsec a ramas una dintre cele mai bune ape minerale naturale din lume, atât din punctul de vedere al calitatii, cât si al proprietatilor curative.
OLTCHIM- O MARCĂ RECUNOSCUTĂ MONDIAL
Ce au în comun policlorura de vinil, soda caustica, pesticidele si profilele din PVC pentru tâmplarie? O marca de succes, cu o traditie de 40 de ani: Oltchim Râmnicu Vâlcea este unul dintre cei mai mari producatori de produse chimice din Europa Centrala si de Est si un participant important, cu o prezenta neîntrerupta de 40 de ani pe piata internationala. Peste 70% din productie se exporta, iar produsele cu marca OLTCHIM se întalnesc în peste 80 de tari din lume. OLTCHIM se regaseste în topul mondial al marcilor din domeniul chimiei si petrochimiei. Societatea s-a impus pe piata producatorilor mondiali din chimie si petrochimie prin calitatea si varietatea produselor sale, precum si prin seriozitatea în afaceri. Strategia Oltchim de promovare a produselor sale este complexa. Constienta de faptul ca marca are o deosebita importanta economica prin capacitatea ei de a atrage si de a pastra clientela, conducerea companiei a ales o marca comuna pentru toate produsele si serviciile oferite. În plus, fiecare produs beneficiaza de marci individuale, dar apartenenta la grupul Oltchim este integrata fiecarui produs.
Strategie Constructia marcii comune OLTCHIM consta în folosirea elementului verbal OLTCHIM împreuna cu cel grafic, reprezentat printr-un hexagon, imagine care provine de la formula structurala a benzenului. În alegerea marcii OLTCHIM s-a tinut cont de mai multe elemente. Marca este un simbol ce particularizeaza o gama de produse care, în cazul societatii noastre, sunt majoritar chimice. OLTCHIM este imaginea sintetizatoare a unor trasaturi ale produselor si timpul a demonstrat ca a generat anumite comportamente de consum, afirma Constantin Roibu, directorul general al societatii. El spune ca, dincolo de protectia juridica, este esentiala si valoarea de piata a marcilor. Consolidarea marcii ne-a creat un avantaj competitiv intangibil. Pentru consumatori, marca înseamna cel mai comod mijloc de a recunoaste o categorie de produse sau servicii preferate, iar o marca puternica reprezinta un mijloc de a cuceri si a pastra clientela, adauga Roibu.
Protectie Marca Oltchim, ca element grafic, a fost înregistrata national si international pentru toate produsele si serviciile companiei. Deoarece Uniunea Europeana reprezinta în continuare o piata extrem de importanta, marca OLTCHIM a fost înregistrata ca marca comunitara în tarile Uniunii Europene. De asemenea, s-a extins înregistrarea în Bulgaria, Turcia, Serbia-Muntenegru, tari în care ponderea exporturilor este mare. Programul de management al marcilor stabilit la OLTCHIM prevede fixarea unor grupuri-tinta de consumatori externi. În acest fel, extinderea înregistrarii marcii se va face si în tarile în care ponderea la export a produselor companiei vâlcene este mare. Oltchim a reusit, într-un interval scurt de timp, sa aiba o marca puternica de firma pentru produsele proprii exportate si aceasta marca sa fie identificata cu produse de calitate.
Produse În prezent, OLTCHIM ofera o gama larga si variata de produse de calitate si cu domenii multiple de utilizare, fapt care face ca acestea sa fie cerute atât pe piata interna, cât si pe cea externa. Pentru unele produse din profilul de fabricatie, OLTCHIM este furnizor principal sau chiar unic, fiind compania care sustine cu materii prime o serie de sectoare de activitate din tara, si anume: industria de prelucrare a maselor plastice, fabricarea fibrelor artificiale si celulozice, industria aluminiului, industria constructiilor etc. Pe piata interna, OLTCHIM este unic producator de PVC pentru industria de prelucrare a maselor plastice, de polieteri polioli pentru fabricarea spumelor poliuretanice si asigura peste 50% din necesarul intern de soda caustica. Prin marca Ramplast, OLTCHIM s-a impus si pe piata producatorilor de tâmplarie din PVC. Profilele din PVC pentru ferestre si usi, produse si distribuite de Ramplast, sunt profile ecologice clasa A, oferind o izolare termica si fonica superioara, o rezistenta mecanica ridicata, fiind extrudate folosind retete pe baza de calciu-zinc, fara a se utiliza plumb. Însa principalul avantaj în fata concurentei îl reprezinta pretul imbatabil al produselor Ramplast.
Dezvoltare Specialistii companiei au pus la punct un amplu program de retehnologizare si dezvoltare prin care se concretizeaza politica si strategia OLTCHIM în scopul cresterii competitivitatii pe piata mondiala si alinierii la directivele Uniunii Europene privind protectia mediului, precizeaza Constantin Roibu. Aplicarea unei astfel de strategii, care denota maturitate si stabilitate, face ca OLTCHIM sa-si consolideze pozitia dobândita în cei 40 de ani de experienta si prezenta neîntrerupta pe piata mondiala de produse chimice. Deoarece conditia principala pentru asigurarea succesului este crearea unei culturi a calitatii, motto-ul OLTCHIM este „Perfectiunea în calitate si afaceri” Constantin Roibu, director general Oltchim.
4.3.LOTERIA ROMÂNĂ-O MARCĂ NOROCOASĂ
Loteria Româna împlineste anul acesta un secol de existenta, în care a schimbat destinele multor oameni, un secol în care numele sau s-a identificat adesea cu Norocul, dar si cu implicarea activa în viata comunitatii.
Anul 1906 a marcat jubileul a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I, un mare monarh în a carui epoca, tara a facut progrese politice, administrative, economice si culturale importante. Pentru a sarbatori aceasta aniversare se cereau cheltuieli mari, care depaseau posibilitatile statului. Pentru obtinerea fondurilor necesare a fost organizata o loterie a Expozitiei Generale Române, care a avut loc în primavara si vara anului 1906. Aceasta experienta, precum si modelul loteriilor de stat din alte tari, au demonstrat necesitatea unei astfel de loterii si în societatea româneasca.Statul român modern se dezvoltase, dar nu în mod lipsit de tensiuni si dezechilibre. Îndeosebi în mediul rural starea sanatatii publice lasa foarte mult de dorit. Nici sistemul sanitar, nici acela al educatiei, nu erau bine organizate. Statul trebuia sa se implice, dar avea nevoie si de mijloace. Loteria de stat putea fi o institutie care sa ajute la ameliorarea conditiei taranilor.În acest context psiho-social s-a produs nasterea loteriei de stat cu 100 de ani în urma. Autorul de facto al acestor începuturi a fost chirurgul profesor doctor Thoma Ionescu. Legea de înfiintare a Loteriei de Stat a fost promulgata de regele Carol I, în 29 mai 1906. Actul de nastere al Loteriei de Stat la români este, astfel, Legea pentru constituirea unui fond al asistentei sanitare a satenilor.În 19 iulie 1931 este promulgat de catre regele Carol al II-lea noul act de nastere al loteriei de stat, Legea pentru înfiintarea si organizarea Loteriei de Stat pe clase pentru sanatatea publica si de ocrotiri sociale.
Imediat dupa promulgarea legii, activitatea de loterie s-a organizat si au aparut colecturile.În 1934 s-a votat o noua lege, conform careia, organizarea exploatarii si administrarii Loteriei de Stat pe clase pentru sanatate publica si ocrotiri sociale, era încredintata „Regiei Loterie de Stat” ce depindea desi activa sub controlul Ministerului Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale. Principalul beneficiar al acestei legislatii a fost acela vizat de la începuturile loteriei de stat: sanatatea, cu implicatiile firesti în domeniul asistentei sociale.
Istoria medicinei, a institutiilor, a protectiei sociale, se împleteste asadar cu istoria Loteriei, mai cu seama în perioada interbelica. Aceasta a fost o epoca de modernizare si dezvoltare sociala considerabila, în care statul a recurs în mod constant la sprijinul Loteriei.
În 1954 s-au înfiintat Întreprinderea de Stat Loteria si Întreprinderea de Stat Pronosport, care în 1958, vor fi unite constituindu-se Întreprinderea de Stat Loto-Pronosport. Beneficiile erau destinate sustinerii miscarii sportive, care captiva tot mai multa lume. Fondurile realizate din concursuri permiteau dotarea cluburilor cu terenuri, sali si echipamente.În anul 1966 Întreprinderea Loto-Pronosport s-a reorganizat prin înfiintarea Administratiei de Stat Loto-Pronosport, subordonata tot Ministerului Finantelor. Beneficiile aveau aceeasi destinatie ca si pâna atunci. Ce putea castiga în acele vremuri cetateanul care juca la Loto sau la Pronosport? O bicicleta, o motocicleta Moskva, ceasuri elvetiene, aparate foto Kontax, aparate de radio autohtone, stilouri Pelikan, ceasuri Doxa, excursii în URSS, Ungaria si Bulgaria, garnituri de mobila, automobile Wartburg, Trabant, frigidere, masini de spalat, televizoare etc.Loteria înscrie printre câstigurile mari si apartamente la cel mai ridicat standard posibil în epoca, la români. Gratie câstigurilor, oameni de conditie modesta, muncitori, femei casnice, mici functionari sau tarani aveau acces la un spor de confort.
De altfel, Loteria Româna s-a manifestat ca o institutie constienta de importanta comunicarii permanente cu jucatorii sai, pe tot parcursul existentei sale.Pe lânga premiile oferite câstigatorilor, Loteria de stat a participat la eforturi nationale de solidarizare în situatii dramatice provocate de calamitati naturale. Astfel, de exemplu, pentru a veni în ajutorul sinistratilor marilor inundatii din 1970, s-a organizat o tragere speciala.
Loteria s-a implicat de-a lungul întregii sale existente, în asigurarea fondurilor necesare finantarii unor domenii sociale de maxima importanta – sanatatea si asistenta sociala detinând o pondere aparte -, în realizarea unor obiective si actiuni sociale, culturale si sportive. Reamintim aici câteva dintre institutiile care au beneficiat de sprijinul Loteriei Române: Spitalul Coltea, Academia Româna, Patriarhia Româna, Palatul National al Copiilor, Fundatia pentru Atletism, Federatia Româna de Tenis etc.
Înca de la început, Loteria Româna a fost condusa de un principiu moral, si anume ajutorarea celui sarac, celui lipsit de mijloace materiale, caruia societatea nu-i putea face dreptate. Întreprindere de stat, companie, regie, societate, oricum s-a numit în timp, Loteria Româna si-a îndeplinit misiunea: a colectat fonduri care au fost repartizate conform principiului ei de functionare câstigatorilor, a furnizat mijloace financiare pentru realizarea unor investitii de interes public în domeniul sanatatii, protectiei sociale, sportului si culturii si a contribuit atât la bunastarea individului cât si a societatii, îmbunatatind viata multor oameni.Aniversarea celor 100 de ani de existenta este un prilej de reflectie asupra activitatii de pâna acum, dar si o provocare adresata viitorului institutiei. Întelegem ca trebuie sa construim bazându-ne pe valorile traditionale tinând cont însa de cerintele impuse de contextul socio-economic actual.
Odata cu împlinirea unui secol de existenta, Loteria Româna deschide un nou capitol din istoria sa, capitol pe care si-l doreste sub semnul implicarii active în realitatile societatii românesti. Reperele valorice de baza ale întregii activitati ale companiei noastre vor fi, si de acum încolo, generozitatea, deschiderea, sinceritatea ai apropierea fata de nevoile oamenilor.
