În perioada tranziţiei intervin schimbǎri radicale în societatea şi economia româneascǎ: se modificǎ legislaţia, apar noi instituţii, în timp ce altele dispar, se restructureazǎ economia, se modificǎ formele de proprietate, se dezvoltǎ concurenţa între firmele economice – se restructureazǎ societatea în ansamblul ei.
Toate aceste modificǎri genereazǎ o sumǎ de factori de influenţǎ asupra firmelor de afaceri. În funcţie de efectul pe care aceştia îl au asupra activitǎţii şi managementului firmelor, ei se pot grupa în 2 categorii:
- Factori favorizanţi;
- Factori perturbatori.
- Factorii favorizanţi au o influenţǎ pozitivǎ asupra firmelor, potenţându-le activitǎţile şi eficienţa. În aceastǎ categorie se includ:
- depolitizarea managementului firmelor economice;
- autonomia deplinǎ a conducerii firmelor şi reducerea intervenţiei statului în activitatea lor;
- dezvoltarea tehnicii de calcul, a informaticii şi telecomunicaţiilor, creşterea posibilitǎţilor de îmbunǎtǎţire a pregǎtirii managerilor şi executanţilor;
- accesul firmelor la realizǎrile cercetǎrii ştiinţifice şi la tehnologiile moderne;
- amplificarea relaţiilor economice între firme;
- dezvoltarea concurenţei, ce favorizeazǎ diversificarea şi creşterea calitativǎ a producţiei de bunuri şi servicii, reducerea consumurilor, reducerea preţurilor etc.
- Factorii perturbatori influenţeazǎ negativ activitǎţile şi performanţele firmelor:
- relaţiile tensionate management-sindicate şi instabilitatea economico-socialǎ (manifestatǎ cu precǎdere în anii de început ai tranziţiei);
- criza de subproducţie (de materii prime, energie, combustibil, produse agricole etc.);
- uzura moralǎ a mǎrfurilor oferite pieţei;
- reducerea cererii interne, datoratǎ scǎderii puterii de cumpǎrare;
- reducerea cererii externe, datoratǎ scǎderii competitivitǎţii produselor oferite la export;
- blocajul financiar ce perturbǎ fluxurile financiare între întreprinderi;
- inflaţia, care provoacǎ dificultǎţi în previzionarea şi planificarea activitǎţii firmelor;
- manifestarea riscului în afaceri şi ameninţarea falimentului;
- fiscalitatea ridicatǎ, ce diminueazǎ posibilitǎţile de acumulare şi investiţii;
- sistemul bancar, insuficient dezvoltat, generând servicii deficitare şi dificultǎţi de finanţare, creditare;
- legislaţia instabilǎ şi interpretativǎ;
- lupta pentru putere în cadrul întreprinderilor de stat şi instituţiilor publice;
- birocraţia din administraţie;
- criza proprietǎţii de stat;
- criza managerialǎ, îmbrǎcând mai multe aspecte:
- criza de competenţǎ, autoritate şi responsabilitate;
- criza creativitǎţii tehnice, datoratǎ lipsei elitelor profesionale;
- criza înţelegerii fenomenului economic;
- criza motivaţiei;
- criza de mentalitate.
