Raţiunea pentru care un produs este fabricat şi comercializat este să răspundă unei nevoi de consum. Există însă situaţii când satisfacerea anumitor cereri ale consumatorilor ridică probleme de natură etică, aşa cum este cazul cererii de ţigări, de alcool sau de produse fast-food, ale căror consum dăunează grav sănătăţii. Oferind fumătorilor ţigări, companiile din industria tutunului le cauzează daune fizice incontestabile, ştiut fiind că fumatul reduce considerabil durata vieţii. De cele mai multe ori, producătoriise justifică, invocând faptul că fumătorii sunt avertizaţi asupra consecinţelor fumatului şi, astfel, decid în cunoştinţă de cauză. Numai că nu tot ceea ce unii oameni vor să facă este acceptabil din punct de vedere moral. Toate sistemele etice condamnă actele de automutilare, sinucidere sau înfruntarea de către individ a unor riscuri mortale în căutarea plăcerii, precum şi pe aceia care îi asistă în comiterea unor astfel de fapte. Argumentul asumării conştiente de către fumători a riscurilor pe care le implică fumatul are câteva slăbiciuni:
- în primul rând, fumatul creează dependenţă, ceea ce îi privează în fond de libertatea de alegere;
- în al doilea rând, consumul de ţigări este încurajat de ample campanii publicitare, a căror finalitate şi metode de persuasiune sunt discutabile.
În ţările islamice vânzarea şi consumul băuturilor alcoolice sunt interzise, în timp ce în ţările ne-islamice se consideră că un consum raţional de băuturi alcoolice de către adulţii responsabili nu pun în pericol sănătatea. Spre deosebire de fumat, care nu diminuează responsabilitatea individului, consumul abuziv de alcool are ca efect diminuarea sau întunecarea conştiinţei responsabile, ceea ce dăunează atât celui care bea peste măsură, cât şi altor oameni, care pot fi ucişi sau răniţi din cauza accidentelor rutiere provocate de cei în stare de ebrietate, sau care sunt agresate fizic de cei intoxicaţi cu alcool. În acest punct, se ridică întrebarea : „Cine stabileşte cantitatea rezonabilă de alcool care poate fi consumată fără să provoace daune celui care bea şi celor din jur?” Fiecare individ are propria măsură, care, la rândul ei, are mari variaţii în funcţie de foarte mulţi factori. Firmele producătoare şi cele distribuitoare de băuturi alcoolice îşi declină responsabilitatea pentru utilizarea improprie a produselor cu care alimentează piaţa.
Se pun anumite probleme etice şi în legătură cu alimentaţia fast-food, cu efecte devastatoare asupra sănătăţii, mai ales, a consumatorilor americani, unde funcţionează cele mai mari reţele de unităţi de acest tip, McDonald’s, Burger King, KFC, Pizza Hut etc. Unităţile de alimentaţie rapidă oferă clientelei alimente gustoase, dar necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv. Cantităţile enorme de calorii, glucide, lipide şi colesterol din hamburgerii, cartofii prăjiţi şi produsele de patiserie, care intră aproape invariabil în oferta de meniu a acestor restaurante, au făcut ca jumătate din populaţia S.U.A. să sufere de obezitate, cu urmări grave asupra sănătăţii. Ca şi în cazul băuturilor alcoolice, producătorii şi distribuitorii de alimente au obligaţia legală şi morală de a preveni prin toate mijloacele de care dispun utilizarea improprie a produselor pe care le furnizează.
