PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI ECOLOGIC

Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente, ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie – si pot sa nu se adreseze problemelor imediate ale companiei – este o practica comuna, adoptarea unei apropieri sistematice a managementului de mediu. Aceasta consta dintr-un set de mijloace,proceduri, training si expertiza, acestea fiind utilizate pentru creearea de  programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelor specifice companiei sau sa „adapteze” programele existente. O asemenea  apropiere se poate de asemenea dovedi folositoare unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu, in acelasi timp stabilind o structura pentru „usurarea aruncarii” intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie un program anual de raportare pe temea mediului. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii despre cum sa crestem calitatea managementului si designul proiectului, si exemple de procese de planificare strategica.

 

4.1.1 Plan de Reducere a deseurilor – un model pas cu pas pentru industrie.

 

Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program de management ecologic, prin preocuparea de  analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii proiectului, a calitatii designului proiectului si a managementului,a procesului de planificare strategica,a justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO 14001.

 

Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Designul si implementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatoarele etape:

 ETAPA 1 ORGANIZAREA ECHIPEI MANAGERIALE.

1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii deseurilor si a programului de reciclare top-managementului companiei.
2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic. Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea echipei la 10-12 oameni.In acest context, oamenii entuziasti trebuie sa fie intotdeauna inclusi, char daca echipele mari pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe pe un amplasament larg,atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare.
3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluri diferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile lor.
4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica, este esentiala.
5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie – misiune proiect. Ea va fi bazata pe un tel initial realist – cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice – si apoi infrumusetat pe masura ce programul este incunant de succes.

ETAPA 2 ANALIZA PRODUCERII DESEURILOR SI SISTEMELOR DE DISPUNERE.

Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor si a sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determina cantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor.

Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unui program eficace de reducere a deseurilor. De accea este esential sa:

1. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor;
2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu materialele colectate curent;
3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt colectate materialele.
4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi. Daca exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor.
5. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de angajati, etc.

ETAPA 3 SISTEME OPERATIONALE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR.

Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente de dispunere a deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului, analizarea spatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materiale promotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile. Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere a deseurilor. Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila, poate fi adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor. O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare:

1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare, existente.
2. Starea lazilor de reciclare si depozitare.

3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere.

4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor.

ETAPA 4 PROMOVAREA SI EDUCATIA.

Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor de management al desurilor la toti angajatii, sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In multe intreprinderi, programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatire adusa materialelor promotionale – chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica – poate mari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de reducere a deseurilor. In general, daca nu exista un program de reducere in functiune, nu exista nici un program promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. Tototusi, dfaca exista vreo forma de program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program. In timpul plimbarii, analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pe locatia, estetica si claritatea mesajului.

ETAPA 5 STUDIUL COMPOZITIEI DESEURILOR.

Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit „studiul compozitiei deseurilor”. Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux al deseurilor. Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul de activitate, si de obicei implica urmatoarele:

1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba,si care sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba.
2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate.
3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor.
4. Evaluarea calitatii materialelor colectate.
5. Cantarirea separata a fiecarei categorii.
6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba.

 

ETAPA 6 REZULTATELE COMPOZITIEI DESEURILOR.

Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem estima volumul sau. folosind numarul si nivelul de umplere a containerelor colectate, marimea containerelor si frecventa colectarii, este posibil sa estimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin:

1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri.
2. Estimarea ratei anuale de generare.
3. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. in preajma vacantelor).
4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva.

 ETAPA 7 IDENTIFICAREA PROGRAMELOR ALTERNATIVE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR.

Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei, (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte.

1 Reducerea Sursei.

Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. Identificarea oportunitatilor de reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei. Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor – inclusiv a materialelor refolosite si reciclate – generate de intreprindere,a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. Cu alte cuvinte, este necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe”de ce cumparam noi aceasta ?”

2. Refolosirea

Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii.

ETAPA 8 IMPACTUL REDUCERII SURSEI SI OPORTUNITATILE REFOLOSIRII.

Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Nu numai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. Pentru proiectarea unui program eficace, este esential ca toate reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare. Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire, si sa se aprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor.  Daca reducerea sursei si initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat, cifrele economice ale programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare.

ETAPA 9 OPORTUNITATILE DE SUBSTITUIRE A MATERIALELOR.

Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi deseori folosite fara a compromite performanta. Mai intai, trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor care contin chimicale toxice confomr legii.

Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele:

La nivelul individului:

– folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta;

– folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice;

– comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate.

La nivelul companiei:

– in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil, folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil.

– folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil.

– cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia, sticla, aluminiul sau cositorul.

– substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil.

ETAPA 10 IDENTIFICAREA MATERIALELOR RAMASE.

Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul, valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor procesoare de materiale va influenta de asemenea potentialului reciclarii. Cand incepeti un program cea mai pormitatoare si eficace abordare privind costurile,este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale, programele comerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. Caracterisiticile deseurilor generate de diferite activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat, hartia alba si cutiile de aluminiu,sunt deseori primele care sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai mare, fie deoarece sunt usor de separat din fluxul deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes.

ETAPA 11 SISTEME DE COLECTARE NECESARE.

Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce, refolosi si recicla materiale, dar si in metoda de deservire a deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate, tipul programului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii sorteaza materialele in recipiente separate, sau amesteca fibrele lemnoase si lazile de bauturi  etc.) Pentru fiecare tip de material selectat, trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerul de depozitare.

ETAPA 12 NECESITATILE DEPOZITARII.

Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fie determinat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre colectari.. Implementarea unui program de reciclare poate impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un lucru important ,daca spatiul intr-o anumita intreprindere este restrans.

De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie cantarite cu atentie.

ETAPA 13 EVALUAREA VANZATORILOR / RECICLATORI.

Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca merita sa evaluam.

Considerentele majore in evaluarea lor sunt:

1. Materialele acceptate.
2. Diferentele de pret.
3. Programele de colectare.
4. Echipamentul furnizat.
5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare.

ETAPA 14 STUDIUL DE FEZABILITATE.

Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii, poate fi identificat cel mai practic program de implementare. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte de investitie, implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente si servicii. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate.

 

Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si finantare.

De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. Acesta include ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire, colectarea materialelor reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatere estimata, prin reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare, impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate.

Urmatorii pasi pot fi ajutatori:

1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de gunoi din localitate si costurile viitoarelor dispuneri.
2. Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare.
3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai scazut.
4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor economii.

In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Daca contractul curent specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa verificam daca renegocierea este posibila.

5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari, bazat pe conditiile curente ale pietei, pentru materialele identificate pentru reciclare.
6. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceasta trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul angajatilor.
7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate, documentand speicificul programului in termen de materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare, ca si costurile si beneficiile.

ETAPA 15 PROIECTAREA PROGRAMULUI.

Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se focalizeze pe:

1. Selectarea si procurarea containerelor.
2. Proiectarea programului si ratei de colectare.
3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Mutarea si consolidarea materialelor colectate poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi containere de depozitare, lazi sau butoaie pe rotile, carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de sfaramat.
4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu; securitate si acces facil la rampele de incarcare, echipament de manevrare a materialelor si un compactator / presa de balotat.
5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor.
6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate, impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau necesitati.
7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Distribuirea materialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei date. Depinzand de marimea programului si de materialele care vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere sa fie acoperita.

ETAPA 16 PROMOVAREA PROGRAMULUI.

Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nu participa sau nu stiu ce materiale sa recicleze, programul de reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi. Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode.

ETAPA 17 PROIECTAREA SI PROCURAREA MATERIALELOR PROMOTIONALE SI EDUCATIVE.

Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante ale programului. Materialele trebuie sa fie comandate inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programului. Este o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. De exemplu, trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal.

Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale.

ETAPA 17 SEDINTELE DE PREGATIRE SI EDUCARE.

Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselor naturale. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul lor, vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in care functioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii. Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului, reducerea sursei si oportunitatile de refolosire, descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare si argumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul, sa se adreseze beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze detalii ale programului. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programului, si sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse si spatiu ale programului.

ETAPA 18 LANSAREA PROGRAMULUI – ASIGURAREA CA SISTEMELE SI PROCEDURILE SUNT EFECTIVE.

Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite:

1. Containerele sunt amplasate confom planului.
2. Emblemele si colantele sunt pe containere.
3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului.
4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare.
5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate.
6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata.
7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv structura pretului si programul de colectare.

8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului.

9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati.

10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti participantii.

ETAPA 19 IMBUNATATIRE CONTINUA

Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat, este important pentru continuarea cu succes a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. Pentru a face aceasta, dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Pentru a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa:

1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului.
2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele.
3. Sa se dezvolte procedurile de audit.
4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei.
5. Sa se publice rezultatele.

De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatii, managementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere. De asemenea, echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentru o recunoastere publica aditionala. Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Sunt multe locuri in care se pot aduce imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele de participare si tipurile de materiale colectate. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate, echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti factori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca, citirea periodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici .

ETAPA 20 RECOMPENSA SI RECUNOASTERE.

Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor, se recomanda ca angajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor.

Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturile programului de reciclare. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu, cu categorii care sunt usor de masurat, cum ar fi:

1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie.
2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire.
3. Cel mai bun program de formare a echipei / training.