Într-o unitate economică modernă, prelucrarea datelor are loc cu ajutorul sistemelor automate mai mult sau mai puţin complicate. Chiar în cazul existenţei unui sistem informatic foarte bine pus la punct, utilizatorul este adeseori în situaţia de a avea nevoie urgentă de un document personalizat sau de o informaţie pe care sistemul utilizat nu o prezintă în forma necesară. În economia de piaţă, luarea deciziei corect depinde esenţial de informaţia disponibilă. Din acest motiv, alegerea modului de informatizare al activităţii unităţii economice este deosebit de important. În acest sens, se poate opta pentru achiziţionarea de pe piaţă a unui software de utilitate generală sau pentru realizarea unui sistem informatic propriu, dedicat activităţii specifice.
Dacă efectul scontat nu justifică preţul de achiziţionare şi implementare al unui produs soft de utilitate generală, sau pachetele de programe existente pe piaţă nu satisfac cerinţele specifice, atunci devine necesară proiectarea şi integrarea unui produs informatic propriu. Această alternativă poate fi mai eficientă nu numai sub aspectul unei informatizări complete şi corelate, ci şi din punct de vedere al asistării deciziilor managerilor. În plus, analiza şi sinteza sistemului informaţional – decizional propriu conduce, de obicei, la perfecţionarea structurilor funcţionale şi organizatorice prin raţionalizarea şi optimizarea fluxurilor informaţionale.
Primul pas în realizarea unui sistem informatic, în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale, este elaborarea unui studiu de fezabilitate sau cel puţin a unui proiect director. Pe baza proiectului director şi a realităţii tehnico-economice din unitatea economică vizată, se desfăşoară apoi activitatea de analiză, proiectare, programare, implementare şi exploatare a sistemului informatic.
