Se stie cã managerii lucreazã pe diferite niveluri care reclamã diferite calitãti, Care este rolul managerului? Ce face el pe nivelul sãu ierarhic? Un studiu efecuat de Henry Mintzberg [5] precizeazã 10 roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsã legãturã unele cu altele:
– roluri interpersonale;
– roluri informationale;
– roluri decizionale.
Rolurile interpersonale
Rezultã din autoritatea formalã a managerului si vizeazã relatiile interpersonale.
Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonatii proprii sau ai altor firme, cu managerii situati pe acelasi nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când managerul, în numele firmei, executã o actiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distinctii etc.).
Rolul de conducãtor presupune directionarea si coordonarea activitãtii subordonatilor (angajare, promovare, concediere).
Rolul de legãturã presupune relatii cu altii în interiorul si în afara organizatiei. De exemplu, managerul de productie trebuie sã aibã relatii bune cu managerul marketingului si cu altii, pentru ca împreunã sã contribuie la atingerea obiectivelor organizatiei. De multe ori, îndeplinirea acestui rol consumã mult din timpul unui manager.
Rolurile informationale
Plaseazã managerul în punctul central de primire si transmitere a informatiilor. Primele trei roluri au permis managerului sã construiascã o retea de relatii interumane, care îl ajutã în culegerea si receptarea informatiilor ca un monitor si transmiterea lor atât ca un diseminator cât si ca un ,,purtãtor de cuvânt”.
Rolul de monitor implicã examinarea mediului în organizarea culegerii informatiilor, schimburilor, oportunitãtilor si problemelor care pot sã afecteze firma. Contactele formale si informale dezvoltate în rolul de legãturã sunt folosite deseori aici.
Rolul de diseminator presupune furnizarea informatiilor importante subordonatilor.
Rolul de ,,purtãtor de cuvânt” implicã legãturile cu alte persoane din afara compartimentului sãu:
– din interiorul firmei, când reprezintã interesele unui grup în fata nivelului ierarhic superior;
– în exterior, când prezintã punctul de vedere al organizatiei cu privire la o anumitã preblemã.
Roluri decizionale
Rolurile privind relatiile interpersonale si cele de culegere si transmitere a informatiilor servesc ca intrãri în procesul de luarea deciziilor.
Rolul de întreprinzãtor este acela de a cãuta noul – idei, metode, tehnici si a-l introduce în organizatie cu scopul schimbãrii ei în bine, a conducerii cãtre performantã.
Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat sã ia decizii rapide în momentul în care, datoritã unor factori perturbatori, organizatia pe care o conduce iese din starea stabilã. Într-o astfel de situatie, acest rol devine prioritar fatã de celelalte, în joc intrând ,,viteza de reactie” si gãsirea optimului în influentarea factorilor de mediu pentru obtinerea cât mai rapidã a stabilitãtii.
Rolul de distribuitor de resurse îl plaseazã pe manager în pozitia de a decide cine primeste si cât din aceste resurse, care pot fi: bani, fortã de muncã, timp si echipamente. Aproape întotdeauna nu existã suficiente resurse si managerul trebuie sã împartã acest putin în mai multe directii.
Distribuirea resurselor reprezintã, de aceea, cel mai critic dintre rolurile decizionale ale managerului.
Rolul de negociator îl pune deseori pe manager în situatia de ,,a cântãri” cui sã ofere avantajele unei afaceri. Negocierea presupune, în ordine, muncã, performantã, obiective clare si orice altceva poate influenta în bine rezultatul final.
