Spiritul întreprinzător reprezintă:
- Un element al culturii organizării, cel mai important indiciu al unui anumit stil individual de activitate – al stilului afacerilor; sinonim al activităţii raţional organizate, orientate exact spre interesele afacerii;
- O trăsătură a caracterului, calitate personală a lucrătorului; capacitatea de a-şi aborda obligaţiile profesionale într-un mod serios, abilitatea de a realiza raţional propria activitate profesională şi de a organiza activitatea subalternilor (dacă este vorba despre spiritul întreprinzător al managerului).
Persoana care posedă aceste calităţi (pricepută, întreprinzătoare), vede în toate aspecte, elemente, legături, relaţii favorabile afacerii şi din toate acestea poate extrage profit. Prin urmare, conceptul de spirit întreprinzător poate fi considerat o anumită directivă psihologică de căutare şi folosire raţională a ideilor, situaţiilor profitabile.
Spiritul de afaceri este o calitate de preţ pentru orice lucrător, dar mai ales pentru conducători. Această calitate se bazează pe folosirea iscusită a anumitor tehnologii sociale, proceduri şi reguli bine elaborate de organizare a activităţii colective. Astfel, spiritul întreprinzător al managerului presupune realizarea coerentă a principiului abordării profesionale a gestionării organizaţiei şi a personalului.
În practică, spiritul întreprinzător al managerului se manifestă în:
- determinarea exactă şi clară a scopului, sarcinilor, problemelor;
- stabilirea exactă a căilor şi mijloacelor, tuturor acţiunilor necesare care ar duce la realizarea sarcinilor stabilite şi la atingerea scopului propus;
- realizarea coerentă şi calmă (fără agitaţie şi gălăgie) a programului de
acţiuni stabilit;
- controlul minuţios şi evaluarea rezultatelor activităţii la fiecare stadiu
de lucru;
- folosirea raţională a timpului personal şi a celui al lucrătorilor (punct
ce se referă mai cu seamă la organizarea şi durata şedinţelor, conferinţelor).
