Publicat în

Teoria matematică a comunicării (Shannon – Weaver)

Fiecare formă de comunicare are un specific al ei şi, în legătură cu acesta, îşi creează propriile modele. Unul dintre cele mai cunoscute modele este acela conceput de Claude Shannon, inginer şi matematician, şi Warren Weaver, teoretician al comunicării, care le şi poartă numele (Shannon – Weaver). Shannon a elaborat, după cum am amintit deja, teoria matematică a comunicării, studiind fidelitatea transmiterii diferitelor tipuri de semnale de la emiţător la receptor. În modelul Shannon – Weaver comunicarea informaţiei este descompusă în următoarele elemente: sursa de la care pleacă mesajul către transmiţător, unde este codificat într-un semnal ce poate fi distorsionat de zgomot, trecând prin canal în drumul către receptor, unde este decodificat şi transmis destinatarului.

 

Mesajul                Semnal         Semnal            Mesajul

Sursa → Emiţătorul → Canalul → Receptorul → Destinaţia informaţiei

                                 emis             primit

                                            ↑

                                 Sursa de zgomot

 

Preocuparea lor o reprezintă transmiterea semnalului, independent de conţinutul lui. Noţiunile cu care operează Shannon în teoria sa sunt cele de alegere, probabilitate, incertitudine, măsurare, entropie, negentropie, redundanţă.

Informaţia, în teoria lui Shannon, este o valoare matematică, o măsură a ceea ce este transmis, transportat de la emiţător la receptor, mai precis măsură a incertitudinii dintr-un sistem. În acest sens, informaţia este definită ca raportul dintre ceea ce poate fi spus şi ceea ce este spus efectiv, este măsura alegerii făcute între posibili, este măsurată efectiv prin gradul de probabilitate ce afectează ordinea elementelor dintr-o serie.

Pentru Shannon, informaţia poate fi văzută ca o entitate ce nu este nici adevărată, nici falsă, nici semnificativă, nici nesemnificativă, nici credibilă, nici îndoielnică, nici acceptată, nici respinsă. Prin urmare, aspectul semantic şi eficienţa informaţiei nu sunt luate în considerare.

Aceasta deoarece în transmiterea semnelor, cuvintelor, imaginilor etc., practic sunt transmise semnale fizice (unde sonore, electromagnetice), nu şi înţelesul lor care se poate detaşa numai prin analiză şi interpretare. Astfel, teoria informaţiei este asociată numai aspectelor pur cantitative, vizând reducerea incertitudinii. ,,Problema fundamentală a comunicării constă în reproducerea, exactă sau aproximativă, într-un punct, a unui mesaj emis în alt punct, ….aspectele semantice ale comunicării nu sunt relevante în această problemă ce ţine de inginerie”. Ca o paranteză, Shannon şi Weaver au fundamentat teoria informaţiei atunci când lucrau la laboratoarele Bell, fiind confruntaţi cu problema reducerii zgomotului pe liniile telefonice.

Sursa este factorul de decizie, adică are posibilitatea în construirea mesajului de a alege între anumite elemente din repertoriu. Acest mesaj este convertit într-un semnal de către emiţător şi transmis printr-un canal receptorului.

Mesajul este o succesiune de semnale, extras dintr-un ansamblu numit repertoriu. Informaţia este maximă când toate elementele mesajului sunt echiprobabile; un răspuns la fiecare alternativă elimină jumătate din incertitudine.[1] Dacă un mesaj este bine structurat, alegerea este limitată şi informaţia este redusă (este mai puţin informativ), dacă mesajul este mai puţin structurat, alegerea este mai mare, iar informaţia este mai multă (este mai informativ şi efectul „de surpriză” este mai mare).

Entropia măsoară cantitatea de informaţii emise plecând de la o sursă, este legată de gradul libertăţii de alegere a emiţătorului atunci când construieşte un mesaj. Mesajul pentru a putea circula în canal trebuie tratat. Codării mesajului făcută la intrarea în canal îi corespunde decodarea şi transmiterea efectuate la ieşire.

Codul este un ansamblu de sensuri comun membrilor unei culturi sau subculturi şi constă atât în semne, cât şi în reguli şi convenţii privind contextele de combinare şi utilizare.

Canalul este suportul fizic al mesajului, unde de lumină, de sunet, hertziene, fibre optice, sistemul nervos etc. Contribuţia lui Shannon la teoria informaţiei rezidă în demonstrarea necesităţii codificării mesajului ţinând cont de capacitatea reală a canalului utilizat, definită nu doar prin banda sa de frecvenţă şi puterea sa, dar şi prin nivelul de zgomot.

O altă noţiune utilizată este cea de redundanţă, ce reprezintă expresia matematică a constrângerilor care apasă asupra alegerii semnalelor; repetiţia este expresia cea mai simplă a redundanţei. Pentru a combate zgomotul, se introduce o anumită redundanţă în mesaj, adică se transmit mai multe semnale decât este necesar (este o măsură de securitate pentru mesaj)[2].

Creşterea informaţiei şi, deci, a cunoştinţelor este, de fapt, o luptă a ordinii împotriva destructurării şi dezorganizării (informaţia este negentropică, tinde către ordine, după Shannon). Teoria lui Shannon se ocupă de schimbul de semnale perfect definite şi izolabile şi propune nu o măsură a informaţiei, ci o măsură a imprevizibilităii, apriori, un asamblaj de elemente pentru un receptor. Acurateţea, precizia, eficacitatea transmiterii sunt niveluri de cercetare pe care se structurează modelul Shannon – Weaver.

Nu este o teorie a comunicării, pentru că ignoră semnificaţia pe care oamenii o atribuie obiectelor şi cuvintelor. Informaţia, potrivit teoriei informaţiei, este ceea ce reduce prin transmiterea ei ignoranţa şi incertitudinea privind starea unei situaţii date şi măreşte capacitatea de organizare, structurare şi funcţionare a unui sistem dat. Potrivit teoriilor comunicării, informaţia este ,,apropiere de sens”, este ,,transmitere către o fiinţă conştientă a unei semnificaţii, a unei noţiuni prin intermediul unui mesaj spaţio-temporal (tipărit, telefonic, unde sonore)”.

 

[1] Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea, Editura Universităţii ”Al. I.Cuza”, Iaşi, 2000, p. 46.

[2] Lucien Sfez, Dictionnaire critique de la communication, P.U.F., Paris, 1993, p.147-150.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *