Publicat în

Tipologia şcolilor de management

Una dintre primele clasificări ale şcolilor de management comparat a efectuat-o în 1969 Hans Schollhammer. în lucrarea sa The Comparative Management Theory Jungle delimitează următoarele patru şcoli:

  1. socio-economică, ce pune accent pe rolul critic al conducerii pentru creşterea economică;
  1. ecologică, ce accentuează influenţa factorilor de mediu asupra managementului într-o viziune transnaţională;
  2. comportistă sau behavioristă, ce se concentrează asupra comportamentului conducătorilor în cadrul diferitelor activit ăţi, zone, ţări sau culturi;
  3. eclectic-empirică, alcătuită din diverse abordări de management comparat care nu prezintă caracteristici comune, dar cuprind elemente rezultate mai ales din investigaţiile de teren ce au servit unor interesante teoretizări şi ipoteze de cercetare ştiinţifică.

Edwin Miller propune o altă tipologie a şcolilor de management comparat:

  1. orientarea dezvoltării economice şi a mediului, ce reprezintă, o combinare a primelor două şcoli delimitate de Schollhamer;
  2. orientarea comportistă, ce pune accent pe explicarea structurilor comportamentale

dintre indivizi şi grupuri în diferite întreprinderi, entit ăţi culturale şi naţionale;

  1. orientarea contigency, care se axează asupra relaţiei dintre întreprindere, management şi mediul său.

Cea mai recentă tipologie a şcolilor de management comparat, aparţine lui Raghu Nath. Pe baza unei abordări proprii mai vechi, acest profesor la Universitatea din Pittsburgh delimitează cinci şcoli de management comparat:

  • a dezvolt ării economice;
  • a mediului;
  • comportistă sau behavioristă;
  • a sistemelor deschise;
  • a rolului principal al culturii în management.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *