Strategiile pot fi clasificate în funcţie de scopul lor:
Strategia corporaţiei: se referă la cel mai înalt nivel al organizaţiei şi la perioade mai mari de timp, deci se focalizează pe organizaţie.
Strategia afacerii: se focalizează pe o afacere dată.
Strategia funcţională: are o sferă mai restrânsă decât strategia afacerii şi priveşte activităţile unor sectoare funcţionale ale unei afaceri (operaţii financiare, personal, marketing etc.; sau pe linie de producţie, arie geografica, tip de consumator, etc.)
Tabelul 1.
|
Nivelul |
Strategia |
Corporaţie |
Afacere |
Funcţional |
|
Nivel de responsabilitate manageriala |
Managerii corporaţiei |
Managerii diviziilor |
Managerii operaţionali |
|
|
Scop |
Întreaga organizaţie |
O singura afacere sau produs |
Aria funcţională (geografic, produs, etc) |
|
|
Timp |
Perioade mari (1-5 ani) |
Perioade medii (1-3 ani) |
Perioade scurte (1 an) |
|
Strategia corporaţiei este în principal afectată de: „care afaceri vor fi făcute şi cum va distribui organizaţia resursele sale pentru acestea”. După un studiu făcut în S.U.A. în decursul a 45 de ani asupra a 358 de companii aşa după cum rezultă şi din tabelul 3.2, sunt patru categorii de alternative strategice:
Tabel 2. Alternative strategice
|
Strategie |
Frecvenţa |
Scop |
Utilitate |
|
Creştere, concentrare, integrare verticală, diversificare |
54,2 |
Creşterea vânzărilor şi a câştigurilor |
Creşterea pieţei mari, prosperitate economică |
|
Stabilitate |
9,2 |
Creşterea profitului |
În industria matura si în mediu stabil |
|
Defensiv, schimbare, renunţare, lichidare |
7,5 |
Supravieţuire, scădere costuri, eliminare pierderi |
În crize, pierderi |
|
Combinaţie |
28,6 |
Creste câştigul, scad costurile |
În tranziţie economică, companii multidivizionale |
- Creşterea – alternativa ce se poate realiza prin:
- concentrare – strategia se focalizează pe un singur produs sau serviciu (dezvoltarea pieţei, a produsului sau integrare orizontală);
- integrare verticală – presupune extinderea atât prin integrarea fie a serviciilor, fie a altor activităţi;
- diversificare – diversificarea activităţilor faţă de cele existente.
- Stabilitatea – organizaţia este satisfăcută de rezultate şi îşi menţine „status quo-ul;
- Apărarea (defensiva) – când necesită o altă alternativă fie din motive financiare, fie din lipsa de competiţie, fie ca obţine un profit mai mare dacă o vinde;
- O combinaţie între cele trei precedente.
