Reingineria proceselor se focalizează pe regândirea proceselor din interiorul unei firme. Aceste procese transformă intrările în rezultate valorice pentru consumatori. Studiile efectuate în S.U.A. în ultimul deceniu demonstrează eficienţa reingineriei în cazul firmelor care au aplicat-o corect şi care au reuşit într-adevăr în reinventarea structurii lor funcţionale şi organizatorice. De exemplu, aplicarea reingineriei în industria aeronautică americană a condus la o creştere cu 30% a productivităţii, începând cu 1993. Rezultate similare au fost obţinute şi în alte domenii, de la asigurări la fabricarea componentelor de calculatoare (Hammer, 1996; Champy, 1996). Impactul reingineriei a fost însă unul intern. Globalizarea, intensificarea competiţiei şi dezvoltarea exponenţială a tehnologiilor informatice conduc la concluzia că reingineria este necesară dar nu şi suficientă. Se impune o extindere a ei dincolo de interfaţa dintre firmă şi mediul extern, respectiv, o extindere care să traverseze mai multe procese interconectate, între care şi piaţa cu satisfacerea cerinţelor consumatorilor. Cu alte cuvinte trebuie să se extindă beneficiile reingineriei de la acţionarii firmei, la toate păţile interesate în afacerea respectivă, inclusiv consumatorii.
Regândirea fundamentală a proceselor de afaceri, în conexiunea lor funcţională cu scopul obţinerii unor beneficii substanţiale a fost denumită de Champy X-Engineering (Champy, 2002). X este folosit aici cu sensul de „cruce”, ceea ce conduce la denumirea completă de Cross-Engineering. Autorul a vrut să sublinieze prin aceasta că: „firma trebuie să îşi extindă acum procesele spre în afară – de aici X, care înseamnă traversarea frontierelor dintre organizaţii” (Champy, 2002, p.2). Păstrând sensul gândit de autor, acela de reinginerie transfrontalieră a proceselor, am putea traduce noul termen prin transinginerie.
Transingineria este arta şi ştiinţa de a regândi în mod fundamental procesele tehnologice şi manageriale dintr-o firmă, precum şi procesele de afaceri din alte firme cu care sunt conectate, traversând frontierele dintre firme, dintre firme şi consumatorii lor, cu scopul de a obţine îmbunătăţiri dramatice în eficienţă şi de a crea valoare pentru toţi cei implicaţi.
Dacă mulţi se gândesc la reinginerie ca la ceva care a trecut, Champy consideră că ea se află acum la început de drum, iar transingineria poate fi considerată ca fiind reingineria ridicată la pătrat. El consideră că prin această nouă gândire firmele vor putea obţine beneficii incomparabil mai mari decât în cadrul reingineriei. Reingineria şi transingineria se aseamănă prin faptul că amândouă urmăresc o regândire radicală a proceselor şi implementarea unor schimbări fundamentale cu scopul obţinerii unor îmbunătăţiri dramatice în performanţa afacerilor. Dar sunt şi o serie de deosebiri între ele. Reingineria se aplică în cadrul unei firme cu scopul de de reduce substanţial costurile, de a creşte productivitatea şi de a îmbunătăţi calitatea produselor şi serviciilor. Transingineria contribuie şi ea la creşterea eficienţei, dar ea are potenţialul de a îmbunătăţi conexiunea dintre procesele mai multor firme şi de a stimula inovaţia transfrontalieră. Rezultatele ei constituie amplificări spectaculoase ale efectelor de regândire a proceselor din fiecare firmă implicată în această acţiune.
