Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

De-a lungul timpului au evoluat mai multe procese şi proceduri de a rezolva problemele şi disputele diplomatice

Arbitrajul şi medierea: Uneori naţiunile recurg la arbitrajul internaţional când sunt puse în faţa unei controverse ce nu poate fi rezolvată uşor. Pe parcursul istoriei, nu au existat proceduri oficiale sau formale de a rezolva aceste dispute şi de obicei erau rezolvate prin aplicarea unor principii generale sau a protocolului legat de o lege internaţională.

Uneori acestea luau forma arbitrajului sau medierii formale. În asemenea cazuri o comisie formată din diplomaţi era convocată pentru a asculta toate feţele problemei şi pentru a lua o hotărâre bazată pe legile internaţionale. În epoca modernă, acest tip de probleme sunt rezolvate la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga sau alte comisii formale, agenţii şi tribunale, sub conducerea UE. Un exemplu este Tratatul Hay-Herbert, decretat după ce Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au supus medierii internaţionale o dispută în privinţa graniţei SUA- Canada.

Conferinţele: Alteori, soluţionarea poate veni prin convocarea unei conferinţe internaţionale. În asemenea cazuri sunt mai putine reguli de bază si mai putine aplicaţii formale ale legii internaţionale. Totuşi, se aşteaptă ca participanţii să se ghideze singuri în principiile corectitudinii, logicii şi protocolului internaţional. Unele exemple de conferinţe oficiale sunt:

Congresul de la Viena[1] (1815)- dupa înfrângerea lui Napoleon, au fost ridicate foarte multe chestiuni diplomatice ce aşteptau să fie rezolvate. Acestea includeau forma hărţii Europei, hotărârea pretenţiilor naţionaliste şi politice ale unor grupuri etnice ce-şi doreau să aibă autonomie politică, rezolvarea cerinţelor mai multor puteri europene. Congresul de la Berlin[2]: (13 iunie- 13 iulie 1878) a fost o întalnire dintre Marile Puteri din Europa şi conducătorii Imperiului Otoman în Berlin în anul 1878. La începutul războiului ruso-turc (1877-1878), ţelul întalnirii a fost recunoaşterea condiţiilor din Balcani.

Negocierile: Uneori naţiunile recurg la negocieri oficiale pentru a rezolva o dispută dintre mai multe naţiuni. Acestea sunt similare conferinţelor menţionate mai sus, deoarece nu există reguli sau proceduri speciale prestabilite. Totuşi există un set de principii generale care ajută la definirea cursului unei astfel de proceduri. De exemplu: Acordul de la Camp David stabilit în 1978 de către preşedintele Jimmy Carter la Camp David pentru a ajunge la o întelegere între prim-ministrul Mechaem Begin al Israelului şi preşedintele Anwar Sadat al Egiptului. După săptămâni de negocieri, acordul a fost semnat , acest lucru ducând la semnarea Tratatului de Pace dintre Israel şi Egipt din 1979.

Tratatul de la Portsmouth , decretat după ce preşedintele Theodore Roosevelt a adunat delegaţii Rusiei şi ai Japoniei pentru a se hotărî în legătură cu războiul ruso-japonez. Intervenţia lui Roosevelt a aplanat conflictul, în cele din urmă acesta câstigând premiul Nobel pentru Pace.

  • Recunoaşterea diplomatică

Recunoaşterea diplomatică este un factor foarte important în determinarea independenţei unui stat. Timp de multe decenii după ce a fost declarată independentă, chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi ai Republicii Olandeze refuzau să îi acorde recunoaştere totală. Astăzi există un număr mare de entităţi independente fără recunoaştere larg răspândită, cum ar fi Autoritatea Palestiniană, care îşi are propriul serviciu diplomatic, dar cu toate acestea, reprezentanţilor palestinieni din unele ţări vestice nu le este acordată imunitate diplomatică, iar misiunile lor sunt numite delegaţii. Alte ţări nerecunoscute includ Abkhazia, Transnistria, Nagorno Karabakh şi Republica Turcă a Ciprului de Nord.

 

[1] Congresul de la Viena a pus capat razboaielor napoleoniene si a hotarat noile granite din Europa.

[2] La acest congres au participat cele sapte mari puteri europene (Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Franta, Imperiul Otoman, Italia si Rusia), iar cel care a dat dovada de abilitate diplomatica deosebita si care a influentat decisiv luarea hotararilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck.

Загрузка...