Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Pe plan juridic, Consiliul Europei contribuie într-o măsură substanţială la armonizarea sistemelor juridice din Europa pe baza standardelor adoptate în cadrul Organizaţiei. Obiectivul său general în această privinţă este de a încuraja stabilitatea şi dezvoltarea instituţiilor şi procedurilor democratice la nivel naţional, regional şi local, şi de a promova respectul faţă de principiile statului de drept. Pentru atingerea acestor obiective Consiliul Europei şi-a creat structuri adecvate (Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană pentru eficienţa justiţiei) şi şi-a pregătit instrumente juridice sub forma convenţiilor sau recomandărilor, obligatorii pentru statele membre[1].

Consiliul Europei privilegiază dezvoltarea raporturilor între administraţie şi cetăţean. El cooperează cu statele membre pentru a asigura în special respectarea de către autorităţile administrative a regulilor de drept şi pentru a organiza un control eficient al activităţilor administraţiei, inclusiv prin intermediul unui judecător.

Domeniul alegeri. Un aviz privind revizuirea Codului Electoral din Moldova a fost adoptat în decembrie 2007 de către Comisia de la Veneţia. Acesta prevedea recomandări pentru  reducerea pragului electoral pentru partidele politice de la 6% la 4%.  Cu toate acestea, în Parlamentul Republicii Moldova, în prima lectură s-au analizat un şir de propuneri de modificare a Codului Electoral. Unele dintre ele, la fel ca propunerile pentru a creşte pragul electoral, nu par să fie în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi nu au fost depuse la Consiliul Europei pentru expertiză. În acest context, implicarea Consiliului Europei şi altor organisme în procesul de modificare a Codului Electoral ar trebui să fie de cea mai mare prioritate[2].

În 2007 alegerile locale din Moldova au continuat să fie monitorizate de către  observatorii internaţionali ai Consiliului Europei, care au evidenţiat o serie de încălcări cu privire la procesul electoral. Acestea se referă la intimidările şi presiunile asupra candidaţilor, lipsa de pluralism a radiodifuzorilor şi a mass-media pentru furnizarea informaţiilor diverse şi profesioniste, competenţele insuficiente ale CEC cu privire la finanţarea campaniei electorale şi sancţionarea unor încălcări grave ale legii. Experţii Consiliului Europei au clasificat CEC ca aplicând proceduri inoportune pentru organizarea alegerilor, inclusiv ce ţin de subminarea votului secret şi întârzieri în publicarea rezultatelor.

Au fost apreciate pozitiv încercarea de a îmbunătăţi cadrul legislativ, de a face activitatea CEC cât mai transparentă, crearea unei mai bune funcţionări a instanţelor judecătoreşti, precum şi o mai bună monitorizare din partea societăţii civile.

Consiliul Europei şi Comisia Europeană au încheiat recent un program de sprijinire a alegerilor libere şi corecte în Republica Moldova. Proiectul de activităţi în Republica Moldova s-a orientat spre îmbunătăţirea legislaţiei electorale naţionale şi a practicilor de organizare; îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi manageriale a administraţiei electorale; consolidarea societăţii civile şi implicarea acestora în procesul de supraveghere a alegerilor; reflectarea campaniei în sursele media, precum şi stimularea cetăţenilor de a participa activ la procesul electoral.

În urma evenimentelor de după alegerile parlamentare din aprilie 2009, o delegaţie a Parlamentului European, din care au făcut parte preşedintele Comisiei de cooperare UE-Republica Moldova, estoniana Marianne Mikko, eurodeputatul francez Marie Anne Isler Beguin, austriaca Karin Resetarits şi europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, a întreprins o vizită la Chişinău pentru a se documenta cu privire la evenimentele postelectorale care au avut loc în capitala R. Moldova[3].

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost un important test pentru democraţia Moldovei şi au fost menite să fortifice instituţiile democratice în drumul lor spre integrarea europeană[4]. În opinia Comitetului Adunării Parlamentară a Consiliului Europei care a observat alegerile, acestea au întrunit multe standarde internaţionale, dar mai sunt încă necesare unele îmbunătăţiri. Restabilirea încrederii publice necesită adoptarea unor acţiuni prompte pentru a trata neregulile remarcate de observatorii internaţionali în timpul alegerilor[5].

Observatorii Consiliului Europei şi OSCE[6] au remarcat printre altele că:

  • procesul electoral a fost marcat de un număr important de încălcări procedurale şi că sunt necesare un şir de îmbunătăţiri ale procesului;
  • televiziunea naţională nu a făcut distincţie între promovarea sarcinilor de serviciu a înalţilor funcţionari de stat şi activităţile din campania electorală;
  • campania electorală a fost marcată de intimidări ale alegătorilor şi candidaţilor, precum şi de utilizarea resurselor administrative de stat în scopuri electorale ale partidului de guvernare.

În cadrul prezentei Rezoluţii, Adunarea Parlamentară constată că multe din concluziile  ultimei Rezoluţii din 2007 n-au fost realizate şi invită autorităţile moldoveneşti să-şi onoreze obligaţiile asumate de a respecta standardele europene pentru alegeri democratice şi libere şi democratizarea instituţiilor de stat.

 Adunarea Parlamentară insistă asupra creării unei Comisii internaţionale care să analizeze evenimentele post-electorale. În acest context, trebuie să fie stabilită  o cooperare între organismele responsabile ale Consiliul Europei, în special cu Comisarul pentru drepturile omului şi CPT.

Pentru a ameliora încrederea societăţii în instituţiile democratice ale statului, Adunarea Parlamentară recomandă insistent autorităţilor moldovene să implementeze recomandările Rezoluţiei anterioare, nr. 1572(2007)[7]:

  • continuarea reformei legislaţiei electorale, în cooperare cu Comisia de la Veneţia, în vederea: reducerii pragului electoral pentru partidele politice; revizuirea listelor electorale şi introducerea unui mecanism obligatoriu de revizuire regulară, iar ulterior excluderea posibilităţii de vot pe liste suplimentare; introducerea procedurilor care vor permite cetăţenilor moldoveni de peste hotare să-şi exprime votul într-un mod mai accesibil;
  • suspendarea articolului din Codul electoral, care interzice persoanelor cu cetăţenie multiplă să fie alese în funcţii publice de conducere;
  • reformarea mass-media locală şi naţională, transformarea Televiziunii şi Radiodifuziunii de stat în veritabile organizaţii publice şi oferirea populaţiei a pluralismului de opinie;
  • reforma poliţiei; îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie; transferarea responsabilităţii pentru detenţia preventivă de la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul Justiţiei;
  • investigarea tuturor cazurilor de tratament inuman din partea poliţiei: prompt, independent şi imparţial; implementarea recomandărilor CPT.

Consiliul Europei subliniază faptul că toţi actorii politici din Republică, din majoritatea parlamentară şi din opoziţie, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru evenimentele din 7 aprilie 2009 şi să coopereze pentru soluţionarea crizei politice şi reluarea procesului politic normal:

  • toţi liderii politici trebuie să recunoască decizia Curţii Constituţionale de validare a alegerilor;
  • condamnarea imediată a violenţei şi recurgerea la măsuri politice democratice de promovare a ideilor şi programelor;
  • fracţiunile trecute în parlament trebuie să se înscrie într-un dialog constructiv, iar alegerile pentru viitorul Preşedinte al ţării să ofere oportunitatea restabilirii încrederii în procesele democratice ale ţării[8].

Cooperarea cu Comisia de la Veneţia. Comisia europeană pentru democraţie prin drept, cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneţia, reprezintă în cadrul Consiliului Europei organismul consultativ în materie constituţională. Înfiinţată în 1990, comisia a jucat un rol principal în adoptarea constituţiilor conform patrimoniului constituţional european. Comisia de la Veneţia a jucat un rol unic şi de neegalat în managementul crizelor şi prevenirea conflictelor prin construcţia şi consultanţa constituţională[9]. Toate statele membre ale Consiliului Europei sunt membre în Comisia de la Veneţia, iar membrii acesteia sunt academicieni din sfera constituţională sau drept internaţional, judecători ai curţilor supreme sau constituţionale sau membri ai parlamentelor şi sunt aleşi pentru patru ani de către statele participante. Comisia acţionează în domeniile: asistenţă constituţională, alegeri şi referendumuri, cooperarea cu curţile constituţionale şi realizează studii transnaţionale, rapoarte şi seminarii.

În 2007, Comisia de la Veneţia a contribuit la evaluare proiectului de Lege privind partidele politice din cadrul proiectului MOLICO. Comisia de la Veneţia, în sesiunea din decembrie 2007, a adoptat un aviz cu referinţă la Legea cu privire la conflictul de interese. Drept urmare, Comisiei de la Veneţia i-a fost solicitată evaluarea Legii cu privire la secretele de stat de către Ministerul Justiţiei, astfel încît în martie 2008 Comisia a adoptat un aviz la respectiva lege.

La 30 Octombrie 2008, Comisia de la Veneţia a organizat un seminar în cadrul CEC referitor la probleme electorale, ca parte a Planului de acţiuni a asistenţei preelectorale[10]. Printre participanţi s-au numărat membrii CEC, reprezentanţi ai ONG-urilor, membri ai Consiliului municipal Chişinău şi ai partidelor politice. Între 24-25 noiembrie 2008, au fost organizate şi două seminare privind conflictele electorale pentru judecători, personalul Consiliului suprem al Magistraturii şi membrii CEC.

Reforme legislative. Consiliul Europei cooperează cu statele membre şi can­didate pentru a asigura o conformitate a ordinilor juridice interne cu normele europene în toate domeniile dreptului, de la dreptul civil, penal sau administrativ la bioetică sau protecţia datelor. El organizează grupe de lucru şi oferă avizul experţilor asupra textelor juridice şi asupra dez­voltării tehnicilor moderne de redactare a legilor, pentru a crea un sistem juridic mai suplu pentru public, indis­pensabil pentru un stat democratic.

Programul de Cooperare dintre ONG-urile locale şi Parlament a trezit unele îngrijorări pentru Consiliul Europei. Fiind elaborat şi sprijinit de către Consiliul Europei şi adoptat de către Parlament în decembrie 2005, acesta întâmpină dificultăţi atunci când este vorba de punerea lui în aplicare. Secretariatul delegaţiei a fost informat de către autorităţi că eficacitatea programului în ceea ce priveşte nivelul de cooperare, precum şi noile modalităţi de consolidare a acestui parteneriat ar putea fi îmbunătăţită în perioada anului 2008.

Transparenţa activităţii parlamentare este de maximă importanţă. În acest context, Consiliul Europei a recomandat transmiterea directă de către TeleRadioMoldova a dezbaterilor parlamentare, parte componentă a acordului dintre partidul de guvernămînt şi opoziţie. Cu părere de rău, acest lucru s-a realizat mai puţin, iar propunerea din partea unui post TV privat de a realiza dezbaterile a fost refuzată. 

Un grup de membri ai fostului Parlament al Republicii Moldova, reprezentînd diferite partide politice şi jurnalişti, au participat în cadrul vizitelor de studiu la Strasbourg pentru a prelua practici pozitive de democratizare în experienţa ţărilor europene. Acest tip de vizite au fost încurajate de către Consiliul Europei în fiecare an.

Traficul de fiinţe umane. Prin Legea nr.67 din 30.03.2006 a fost ratificată Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, semnată la Varşovia la 16 mai 2005. Moldova a fost prima din statele membre ale Consiliului Europei care a ratificat Convenţia la 19 mai 2007. Prezenta convenţie va intra în vigoare cu zece ratificări. Cu toate acestea, ONG-urile din domeniul drepturilor omului au subliniat situaţia precară a victimelor traficului de persoane, care sunt respinse de societate şi supuse la toate formele de excluziune socială[11].

Un grup de zece-cincisprezece experţi independenţi au format în 2008, Grupul de experţi pentru acţiune împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA), un organism de specialitate pentru a supraveghea punerea în aplicare a Convenţiei privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane. De asemenea, în scopul ajustării legislaţiei Republicii Moldova la normele internaţionale, colaboratorii MAI au abordat chestiuni privind concordanţa legislaţiei naţionale la prevederile Convenţiei Consiliului cu privire la protecţia victimelor infracţiunilor violente, adoptată la Strasburg la 24.11.1983 şi Convenţiei cu privire la protecţia copiilor împotriva exploatării abuzului sexual, semnată de Republica Moldova la 25.11.2007.

Asigurarea ajutorării victimelor traficului nu se reduce la măsurile consecvente şi concrete întreprinse în cadrul prevederilor Convenţiei de către Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI. În conlucrare cu mai multe organizaţii de profil, pe parcursul anului 2006 şi în ultimile trei luni ale anului curent au fost identificate potenţialele victime ale traficului, au fost oferite consultaţii juridice gratuite prin intermediul telefonului sau direct de la oficii, au fost declanşate mecanisme clare privind sesizarea şi informarea organelor de drept din ţară, abilitate cu prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

La 25 octombrie 2007, Moldova a semnat Convenţia Consiliului Europei privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi abuzului sexual. Prezenta convenţie este primul instrument care stabileşte ca infracţiuni diferite forme de abuz sexual a copiilor, inclusiv abuzuri comise în ţara de origine sau de familie, cu utilizarea forţei, constrângerii sau ameninţărilor. Măsurile de prevenire includ recrutarea şi formarea profesională a persoanelor care lucrează cu copii, conştientizarea riscurilor şi protejarea copiilor, precum şi monitorizarea situaţiei copiilor. Convenţia stabileşte, de asemenea, programe de sprijin pentru victime, încurajează persoane suspectate de abuz şi exploatare sexuală şi stabileşte asistenţă pentru copii.

În 2005, Consiliul Europei a oferit Moldovei şi Federaţiei Ruse fonduri în mărime de 50.000 euro pentru materiale de informare pentru victime, potenţialele victime şi martori la traficul de fiinţe umane. Aceasta a contribuit la prevenirea traficului, creşterea gradului de conştientizare privind traficanţii şi modul de a denunţa crimele.

Îmbunătăţirea independenţei şi funcţionării justiţiei. Comisia Europeană pentru eficienţa justiţiei (CEPEJ) a fost înfiinţată în 18 septembrie 2002, este alcătuită din experţi ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei şi asistată de un Secretariat[12]. La  lucrările acestuia participă şi Uniunea Europeană şi observatori. Scopul Comisiei constă în îmbunătăţirea eficienţei şi funcţionării justiţiei în statele membre şi dezvoltarea implementării instrumentelor Consiliului Europei adoptate în acest sens. Ea analizează rezultatele sistemelor judiciare naţionale, identifică dificultăţi întîmpinate, defineşte moduri concrete de îmbunătăţire, atît a evaluării rezultatelor, cît şi a funcţionării acestor sisteme, oferă la cerere asistenţă statelor membre şi propune organismelor competente ale Consiliului Europei sferele unde ar fi de dorit să fie elaborate noi instrumente juridice. În acest sens, CEPEJ pregăteşte standarde de calitate, colectează şi analizează date, defineşte instrumente de măsurare şi moduri de evaluare, dezvoltă contacte cu personalităţi în domeniu, ONG-uri, institute de cercetare, centre de informare, organizează audieri, promovează reţele de profesionişti. Ea nu are calitatea de monitorizare sau urmărire a rezultatelor sistemelor judiciare şi nici nu are competenţe în elaborarea de noi instrumente juridice obligatorii.

Eficienţa unui sistem judiciar independent este o preocupare majoră a Consiliului Europei. Comitetul Miniştrilor a adoptat numeroase instrumente care reflectă voinţa de a crea o justiţie mai corectă şi mai eficientă. Măsurile de dezvoltare a independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, ameliorarea funcţionării procedurilor de recurs şi de executare a deciziilor justiţiei, reducerea gradului de aglomerare a activităţii tribunalului şi diminuarea termenelor judiciare, simplificarea procedurilor, asistenţa judiciară şi ameliorarea eficienţei şi calităţii sistemului judiciar fac parte din politica Consiliului. Organizaţia încurajează, de asemenea, folosirea medierii ca alternativă la procedurile „tradiţionale” de rezolvare a litigiilor cît şi utilizarea noilor tehnologii informatice care asigură rapiditate, eficienţă şi calitate sistemelor judiciare.

Lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Consiliul Europei formulează linii directoare în materia prevenirii crimei şi a delicvenţei minorilor prin intermediul organismelor specializate (Comisii de experţi privind parteneriatul în prevenirea crimei, intervenţia psihosocială, delicvenţa juvenilă, etc.). Organizaţia evaluează eficacitatea fiecărei politici naţionale şi enunţă principii generale la care statele sunt invitate să se refere pentru ameliorarea propriilor sisteme de prevenire.

Prin Legea nr. 67-XVI din 30.03.2006 a fost ratificată Convenţia Consiliului Europei privind lupta contra traficului de fiinţe umane, semnată de către Republica Moldova la 06.05.2005 în Varşovia. În conformitate cu prevederile acesteia a fost ajustată legislaţia Republicii Moldova la standardele internaţionale, prin prisma respectării drepturilor omului şi acordării asistenţei victimelor traficului şi totodată tragerea la răspundere a infractorilor care până la moment profitau de lacunele existente în legislaţie. Ţinînd cont de recomandările Consiliului Europei privind crearea unor subdiviziuni specializate de poliţie a fost creat Centrul pentru combaterea traficului de persoane cu statut de organ operativ de investigaţie şi de urmărire penală, integrînd activitatea specialiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Serviciului Grăniceri, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procuraturii Generale.

A fost stabilit un mecanism instituţional pentru a monitoriza punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, în baza recomandărilor Consiliului. Acest mecanism a fost constituit din Consiliul de Coordonare, Grupul de monitorizare şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), cu sarcina de a monitoriza punerea în aplicare a strategiei şi a planurilor de acţiune. Cele trei instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei în Moldova - CCCEC, Ministerul de Interne şi a Procuratura Generală – s-au confruntat cu un conflict de competenţe. Conflictul este prezent în legislaţie, în conformitate cu care Procuratura Generală are competenţa de a retrage o investigaţie de la Ministerul de Interne sau de la CCCEC, în unele cazuri speciale, de infracţiuni de corupţie şi de a investiga cazul în sine. De asemenea, şi Ministerul de Interne consideră capacităţile sale pentru a investiga infracţiunile de corupţie mai mari decât cele de la CCCEC, care are doar patru sucursale regionale. Potrivit autorităţilor, CCCEC este cea mai echipată instituţie pentru lupta împotriva corupţiei şi cea mai specializată în acest top de infracţiuni.

La data de 17 noiembrie 2006, Grupul de state ale Consiliului Europei împotriva corupţiei a publicat cel de-al doilea raport de evaluare privind Runda Moldova. GRECO a adresat câteva recomandări şi observaţii autorităţilor moldoveneşti pentru a îmbunătăţi în continuare politicile anti-corupţie. Măsurile luate de către Moldova pentru a pune în aplicare recomandările GRECO au fost evaluate în contextul respectării procedurii, în a doua jumătate a anului 2008. Consiliul Europei şi Comisia Europeană au convenit să pună în aplicare, între 1 august 2006 - 31 iulie 2009,  3.5milioane Euro fonduri necesare programului comun împotriva corupţiei şi a spălării banilor în Moldova. Scopul proiectului este de a contribui la prevenirea corupţiei, spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Corupţia în rândul judecătorilor este considerată a fi una dintre problemele restante care subminează cursul reformelor democratice. Ea a fost considerată drept una din provocările majore pentru a fi abordate de către autorităţile moldovene. Autorităţile naţionale, inclusiv judiciare recunosc importanţa problemei şi sunt determinate să resolve problema cu asistenţă din partea Consiliului Europei, în special în cadrul programului împotriva corupţiei. În prezent, accentul este pus pe măsurile de prevenire şi de instruire a judecătorilor printr-o serie de proiecte-pilot. În materie de combatere a corupţiei, Directorul General al Centrului pentru Democraţie şi Afaceri Politice din Europa a salutat măsurile pe care autorităţile moldovene le-au luat recent pentru a coordona diferitele programe de corupţie.

La 18 septembrie 2007, Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, sechestrarea şi confiscarea produselor de crimă şi de finanţare a terorismului.Convenţia a intrat în vigoare la 1 mai 2008. Consiliul Europei a decis să actualizeze şi să-şi extindă Convenţia pentru a ţine seama de faptul că terorismul ar putea fi finanţat nu numai prin spălarea de bani de la activităţi infracţionale, dar şi prin activităţi legitime. Această nouă convenţie este primul tratat internaţional care include atât prevenirea, cât şi controlul spălării banilor şi a finanţării terorismului. Convenţia cuprinde un mecanism pentru a asigura punerea corectă în aplicare de către părţi a prevederilor sale.

La 22 august 2007, Moldova a ratificat Protocolul adiţional la Convenţia de Drept Penal privind corupţia. Prezentul protocol extinde sfera de aplicare a Convenţiei de la arbitri în activităţile comerciale, civile la juraţi, astfel, completând Convenţia care vizează protejarea autorităţilor judiciare de la corupţie. Moldova va trebui să adopte măsurile necesare pentru a stabili infracţiuni de mituire internă şi externă a arbitrilor şi a juraţilor.

La 8 februarie 2007, Moldova a semnat Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi biomedicină în ceea ce priveşte transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană. Scopul Convenţiei este protejarea demnităţii umane şi a integrităţii, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Protocolul adiţional conţine principiile generale şi dispoziţii speciale privind transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană în scopuri terapeutice. Principiile generale stabilite în Protocolul adiţional includ accesul echitabil la servicii de transplant pentru pacienţi, reguli transparente pentru alocarea de organe, standarde de  siguranţă dintre beneficiari şi profesionişti din domeniul sănătăţii. Dispoziţiile specifice acoperă prelevarea de organe de la persoanele decedate la persoanele în viaţă.

Programe  comune ale Consiliului Europei şi Comisiei Europene[13]. Consiliul Europei şi Comunitatea Europeană au la bază aceleaşi valori şi urmăresc scopuri comune în domeniul protecţiei democraţiei, respectării drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a supremaţiei legii. Aceste scopuri comune au determinat oragizaţiile europene să dezvolte o reţea strînsă de relaţii şi legături de cooperare (participarea Comisiei Europene la activităţile Consiliului Europei, aderarea Uniunii Europene la Convenţiile Consiliului Europei, etc.). Un instrument semnificativ al acestei cooperări este elaborarea unui număr mare de programe comune începînd cu anul 1993 cu privire la cooperarea cu ţările care au aderat la Consiliul Europei începînd cu 1989. Aceleaşi ţări au stabilit legături strînse cu Uniunea Europeană sau şi-au depus cererile pentru a deveni membre. Astfel, unirea forţelor Consiliului Europei şi ale Comisiei Europene a sporit complementaritatea activitaţilor respective. În aprilie 2001, a fost făcut un pas important prin semnarea de către cele două organizaţii europene a unei Declaraţii comune cu privire la cooperare şi parteneriat, care oferă mijloace mai sistematice pentru planificarea comună şi stabilirea priorităţilor.

Programele comune constau dintr-un şir de activităţi convenite de către Consiliu şi Comisia Europeană, în consultanţă cu guvernele ţărilor în cauză, destinate pentru facilitarea şi susţinerea reformei legislative şi instituţionale. Cursurile de instruire, rapoartele experţilor şi consultaţiile acordate guvernelor, conferinţele, atelierele de lucru, seminarele şi distribuirea publicaţiilor reprezintă metode obişnuite de lucru. Accentul este pus pe instruire şi consultaţii, dar în unele cazuri Programele comune acordă şi susţinere materială. Consiliul Europei şi Comisia Europeană oferă finanţare comună a programelor, iar Consiliul Europei este responsabil de implementarea acestora.

Programul comun Moldova 2004-2006 – „Susţinerea reformelor democratice continue”[14]. Programul comun de doi ani a conţinut următoarele componente: asigurarea dezvoltării supremaţiei legii, conform standardelor europene; consolidarea democraţiei locale; asistenţă pentru asigurarea eficientă a bunăstării sociale, în special, pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populaţiei; consolidarea protecţiei drepturilor omului la nivel naţional, mai ales, în instanţele naţionale de judecată[15].

Perioada prevăzută pentru implementarea programului a fost 16.09.2004 – 15.09.2006, cu un buget total de 1.3 milioane Euro. Autorităţile Moldovei au subliniat importanţa continuării cooperării cu Consiliul Europei, în acelaşi timp fiind vorba de respectarea angajamentelor luate  faţă de Organizaţie şi urmărirea obiectivelor strategice fixate în Planul de acţiune UE-Moldova. În acest context, cooperarea tripartită coordonată este foarte importantă. Din octombrie 2005, implementarea Programului a fost în mod radical accelerată. Până la mijlocul lunii decembrie 2005, aproape jumătate din activităţile Programului au fost efectuate sau erau în curs de desfăşurare.

Componenta 1: Supremaţia legii şi reforma judiciară. În pofida unei îmbunătăţiri remarcabile a cadrului legal, reformele legislative răman a fi incomplete şi nu corespund în intregime standardelor europene. Nu toate recomandările existente elaborate de către experţii Consiliului Europei au fost implementate pînă la capăt. Astfel, cooperarea ulterioară a fost preluată de Ministerul Justiţiei în ceea ce priveşte reformele legislative - în special, procedurile civile şi penale, organizarea judiciară, statutul judecătorilor, executarea deciziilor judecătoreşti şi organizarea Baroului în cadrul Programului comun şi conform prevederilor contractelor semnate de către părţi. Reformele instituţionale au scopul de a asigura implementarea corespunzătoare şi efectivă a cadrului legislativ în conformitate cu standardele europene (şi anume, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, activitatea Baroului de Avocaţi, stabilirea mecanismelor de executare). Un alt scop al programului a fost de a îmbunătăţi mediul de lucru în cadrul sferei judiciare (instanţe de judecată, procuraturi), inclusiv implementarea politicilor dure de combatere a corupţiei în cadrul sistemului judecătoresc, care rămîne o dificultate pentru dezvoltarea stabilă a supremaţiei legii în Moldova. Centrul existent de Instruire Judiciară a fost înlocuit de Institutul Naţional de Justiţie, care are drept scop raţionalizarea şi îmbunătăţirea instruirii judiciare pentru toţi juriştii.

Componenta 2: Dezvoltarea guvernării locale. În Moldova au fost efectuate unele reforme legislative în domeniul auto-guvernării, în special, prin adoptarea, în consultaţie cu Consiliul Europei, a unui nou cadru legislativ „Privind administraţia publică locală”. Noua legislaţie trebuie totuşi să fie implementată şi monitorizată eficient, cu ajustările necesare în legislaţia locală ce reglementează numeroase funcţii de guvernare locală. În plus, situaţia financiară a autorităţilor locale trebuie să fie consolidată, iar relaţiile dintre autorităţile locale şi centrale să fie dezvoltate în continuare în conformitate cu standardele europene. Recomandarea 179(2005) a CPLRE cu privire la Moldova[16], adoptată pe 9 noiembrie 2005, critică limitările autonomiei financiare şi administrative a puterilor locale în Moldova.

Cooperarea în domeniul reformei legale în cadrul acestui Program Comun se axează pe următoarele aspecte - cheie ale guvernării locale: (1) finanţare locală şi relaţii inter-bugetare, (2) distribuirea responsabilităţilor între diferite nivele ale administraţiei publice în furnizarea serviciilor-cheie la nivel local şi (3) supraveghere administrativă a actelor autorităţilor locale. Activităţile în aceste domenii au fost lansate împreună cu identificarea problemelor principale şi introducerea rapoartelor analitice, care sunt întocmite de către experţii locali. Aceste rapoarte analitice furnizează informaţia de bază pentru consultaţiile ulterioare ale expertului, care vor rezulta cu propunerea modificărilor în legislaţia moldovenească.

Au fost elaborate o Strategie Naţională de Instruire şi un Program al celor mai Bune Practici pentru guvernarea locală, în scopul formării capacităţii guvernării locale. Acestea au creat un mediu profesional de instruire pentru a administra mai bine investiţia de instruire şi a spori calitatea instruirii guvernării locale.

Componenta 3: Îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii sociale[17]. Sistemul protecţiei sociale se află încă în proces de reformă şi numărul persoanelor care au nevoie de protecţie socială şi în special de asistenţă socială a crescut în ultimul deceniu. Este dificil de a stabili corect beneficiarii respectivi; resursele disponibile limitate nu ajung întotdeauna la cei care au cel mai mult nevoie de ele.

Această componentă a Programului Comun are drept scop dezvoltarea abilităţii managerilor de servicii sociale pentru a stabili mai eficient persoanele vulnerabile şi pentru a le oferi acestor persoane serviciile de care au nevoie prin îmbunătăţirea cooperării şi coordonării dintre agenţiile de protecţie socială, precum şi cu ONG-urile şi cu organizaţiile comunitare. Un ciclu iniţial de seminare de instruire a fost organizat de către experţii Consiliului Europei pentru managerii de servicii sociale locale în Moldova. Această instruire a fost organizată ulterior pentru alţi manageri de către cei care au urmat prima instruire pentru a disemina pe larg cunoştinţele obţinute.

Componenta 4: Consolidarea protecţiei drepturilor omului. Consiliul Europei lucrează deja de 10 ani în strînsă cooperare cu autorităţile moldoveneşti pentru a asigura tranziţia democratică şi integrarea standardelor europene ale drepturilor omului în cadrul legislativ al ţării. Această activitate a evidenţiat permanent importanţa oferirii instruirii continue pentru diferite grupuri selectate în scopul promovării aplicării Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În cadrul acestui Program, au fost organizate seminare de instruire în parteneriat cu şi pentru judecători, procurori, avocaţi, ofiţeri de poliţie, agenţi ai Guvernului şi ONG-urilor[18]. Implementarea unor activităţi din cadrul Programului comun a fost amînată. Pe parcursul misiunii, Delegaţia Secretariatului Programului a accentuat în mod special importanţa pe care o au activităţile menite să consolideze capacitatea sistemului naţional judiciar de a aplica normele CEDO la nivel intern şi a reamintit că cooperarea eficientă a autorităţilor Moldovei în acest domeniu este crucială[19].

Programul MOLICO. Avînd în vedere succesul proiectului anti-corupţie PACO-Moldova din 2005, Consiliul Europei, Comisia Europeană şi Agenţia Suedeză Internaţională pentru Dezvoltarea Cooperării (SIDA)  au semnat, în iulie 2006, un acord de continuare a proiectului. Proiectul MOLICO a început în august 2006. El va dura trei ani şi va dispune de un buget de 3.5 milioane Euro. Obiectivele proiectului sunt următoarele: asigurarea implementării strategiei anti-corupţie a Moldovei în baza planurilor anuale de acţiune; consolidarea sistemului de combatere a spălării banilor/finanţării terorismului în Moldova, în conformitate cu standardele internaţionale şi practicile pozitive, precum şi cu recomandările Moneyval. CCCEC este principala instituţie-partener din Moldova.

Programul Comun al Consiliului Europei şi  Comisiei Europene privind sporirea independenţei, transparenţei şi eficienţei justiţiei în Republica Moldova[20]. Programul este adresat necesităţii Republicii Moldova de a continua reforma justiţiei. Domeniile de activitate ale Programului Comun includ obiectivele de reformare a justiţiei din Planul de Acţiuni RM-UE, precum şi cele din Planul Consiliului Europei de Cooperare cu Republica Moldova. Scopul Proiectului este de a consolida sistemul judiciar şi de a asigura realizarea unui număr de activităţi complexe, avînd ca ţintă priorităţile strategice, ce rezultă din documentele vizate de stabilire a politicilor.

Programul se axează pe atingerea a nouă obiective, definite conform domeniilor principale pe care trebuie să se axeze reforma justiţiei şi instituţiilor complementare implicate în procesul de înfăptuire a justiţiei: armonizarea deplină a cadrului legislativ privind organizarea şi funcţionarea justiţiei cu standardele europene; adoptarea şi implementarea corespunzătoare a legislaţiei cu privire la selectarea, instruirea, recrutarea şi numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor; îmbunătăţirea administrării justiţiei şi consilidarea capacităţilor Consiliului Suprem al Magistraturii şi ale Ministerului Justiţiei în vederea administrării justiţiei;  consolidarea transparenţei sistemului judiciar şi sporirea încrederii cetăţenilor; îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la justiţie; adoptarea şi implementarea noului sistem de asitenţă juridică garantată de stat; îmbunătăţirea capacităţilor personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti; consolidarea institutului avocaturii; definitivarea reformei procuraturii; îmbunătăţirea sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti.

Toate activităţile Programului sunt implementate în colaborare cu beneficiarii şi partenerii naţionali, printre care: Ministerul Justiţiei, Consiliul Suprem al Magistraturii,  Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiţie, Parlamentul, Baroul Avocaţilor, în strînsă cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova. Planul de acţiuni pentru  implementarea Programului[21] conţine acţiuni pentru realizarea tuturor celor nouă obiective.  

Vrem să remarcăm în contextul acestui paragraf faptul că analiza rezultatelor obţinute în consolidarea stabilităţii şi eficacităţii instituţiilor care garantează democraţia şi supremaţia legii, relevă concentrarea eforturilor asupra direcţiilor prioritare ale Consiliului Europei - consolidarea democraţiei şi statului de drept, reforma electorală, reforma sistemului judiciar, reforma în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, etc. prin adoptarea unor serii de modificări a legislaţiei naţionale[22].

Realizarea activităţilor în sferele mentionate, precum şi menţinerea liniei directoare de reformare a sistemului instituţiilor publice din Moldova este posibilă doar cu contribuţia agenţiilor donatoare şi nemijlocit a Consiliului Europei, care n-a rămas indiferent faţă de necesităţile de reformare şi de implementare a noilor standarde în domeniu.

Загрузка...