Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Vizibilă încă în idealismul german al primelor decenii ale secolului al XIX-lea starea de optimism persistă la sfârşitul secolului şi dincolo de el până la primul război mondial. Teoria biologică a evoluţiei exprima şi încuraja credinţa în progresul uman.

Dacă în 1820 lumea poseda 778 de tone energie mecanică, în 1898 avea 15 milioane. Productivitatea muncii crescuse rapid. Rata mortalităţii scăzuse substanţial, graţie dezvoltării medicinei şi a măsurilor de salubritate publică. O ţară ca S.U.A. exprima imaginea însăşi a progresului. Între aceleaşi date, 1820-1898, populaţia sa se mărise de peste două ori, iar producţia industrială pe cap de locuitor crescuse de patru ori.

Invenţii şi inovaţii

Pretutindeni senzaţia capacităţii nelimitate a omului îşi făcuse loc. Descoperiri tot mai mari alimentau necontenit această senzaţie. Motorul cu ardere internă înlocuia maşina cu abur; turbina cu abur şi motorul Diesel măriseră cu mult energia mecanică, dinamurile pe cea hidraulică; convertizorul Bessemer făcuse din oţel materialul cheie al epocii ş.a. Se născuse automobilul şi un Wells vestea că într-o bună zi acesta va alunga caii de pe drumuri.

După jubileul din 1897, constructori ai unei maşini ciudate, cinematograful, i-au arătat reginei Victoria propria ei imagine în mers. Câţiva ani după 1900 Traian Vuia îşi lua zborul de la sol cu o maşină proprie, pentru ca în 1909 Blériot să traverseze Canalul Mânecii în zbor. O extraordinară febră inventivă cuprinsese omenirea. În 1900 Max Planck formulează teoria cuantică a energiei, călcând peste marginile fizicii clasice a lui Newton. Teoria relativităţii a lui Einstein nu era departe, în 1905 surprinzând lumea cu noua ei imagine. Din 1901 telegrafia fără fir leagă cele două maluri ale Atlanticului.

În anii 1890 rata relativă de creştere a numărului de invenţii atinsese cea mai înaltă cotă. Industria chimică crea noi materiale şi noi procedee. “Sistemul american” de producţie în masă, cu folosirea pieselor de serie, devine universal. Canalul Panama sau tunelul pe cale ferată Simplon sunt două dintre realizările tehnicii epocii care dau măsura capacităţii ei.

Averi fabuloase se concentrează în trusturi şi mari întreprinderi de capitaluri pentru finanţarea industriei grele. Profiturile lui Carnegie Steel Corporation, de pildă, crescuseră în patru ani, din 1896 până în 1900, de la şase milioane la 40 de milioane dolari. Ţările Europei îşi extind rapid  şi imens posesiunile lor coloniale. Belgia ajunge să stăpânească 2,3 milioane km2, adică o suprafaţă de 77 de ori mai mare decât propria ei suprafaţă. Bunăstarea Europei ar putea fi exprimată în creşterea populaţiei ei, cu 100 de milioane de oameni între 1870-1900, adică cu o cifră egală cu totalul populaţiei ei în 1650.

Industria de război

Este adevărat că sume imense era îndreptate spre industria de război. Tot ceea ce avea tehnica mai înalt spre această industrie se ducea. Şi pentru înarmări cheltuiau toate ţările (şi cele mici nu numai  cele mari). Lumea trăia ceea ce mai târziu s-a denumit a fi o stare de “pace armată”, ale cărei elemente erau, pe de o parte, sistemele de alianţă şi, pe de alta, cursa înarmărilor. Ritmul prefacerilor era diferit. Altul erau stilul şi viteza lor în America de Nord, şi altele în America de Sud, după cum erau diferenţe între Occidentul Europei şi răsăritul ei.  Dar pretutindeni febra schimbării prinsese lumea.

Expoziţia de la Paris din 1900 părea o chintesenţă a energiilor secolului ce venea. Pe 92 ha, în inima Parisului, toate naţiunile îşi dăduseră întâlnire, etalându-şi inteligenţa creatoare. Pavilioane ale industriei de maşini, electricităţii, construcţiilor civile,  metalurgiei, minelor, industrii chimice, transporturilor, textilelor ş.a. dădeau măsura extraordinarului progres în toate. Terenul expoziţiei era înconjurat de un trotuar rulant făcut din două jumătăţi, una deplasându-se de două ori  mai repede decât cealaltă. Noaptea o feerie de lumini electrice multicolore strălucea pe înaltele fântâni arteziene acţionate electric. Expoziţiile de la Grand Palais şi Petit Palais, şi nu numai ele, ilustrau spiritualitatea plastică în expansiune. Arcul graţios al podului Alexandru al III-lea, care lega cele două maluri ale Senei, arăta înaltul nivel atins de tehnică.

Загрузка...