Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Conferinţa de pace a pus în practică principiul naţionalităţilor, ceea ce a dus la modificarea hărţii politice a Europei prin trasarea unor noi frontiere şi reconstituirea unor state independente (Polonia, Austria, Ungaria), apariţia unor state noi (Cehoslovacia, Regatul sârbo-croato- sloven – mai târziu Iugoslavia, ţările baltice) sau prin desăvârşirea unităţii teritoriale a altora (România, Italia).

Austria independentă era o ţară mai mult agrară, cu o situaţie economică şi financiară precară, ceea ce întreţinea starea de nemulţumire a populaţiei şi întărea curentul favorabil unirii ei cu Germania industrială.

Ungaria era redusă la teritoriile cu o populaţie  majoritar maghiară. Anularea celor trei împărţiri din veacul al XVIII-lea a dus la reconstituirea Poloniei, iar din fosta Austro-Ungarie s-a născut Cehoslovacia. În jurul Serbiei s-au unit croaţii, slovenii, bosniacii, formându-se Regatul sârbo-croato-sloven. Cu Regatul român s-au unit Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Din fostul Imperiu rus s-au constituit statele independente Finlanda, Lituania, Letonia şi Estonia.

În unele dintre aceste state au apărut grupuri etnice minoritare, care au întreţinut o stare de agitaţie şi de contestare aproape permanentă iar disputa teritorială dintre Rusia sovietică şi Polonia s-a transformat într-un război câştigat de polonezi, care şi-au împins  frontiera spre est.

La 25 octombrie 1920, la Paris a fost semnat tratatul între Anglia, Franţa, Japonia şi Italia, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Era recunoscută suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru. Statul român se angaja să asigure în acest teritoriu, tuturor locuitorilor, aceleaşi drepturi şi libertăţi ca ale celorlalţi cetăţeni ai României.

În noua configuraţie politică a Europei, unele state erau mai avansate în privinţa economiei, gradului de cultură, drepturilor democratice, fie că era vorba de regimuri monarhice sau republicane. Altele  erau  mai  sărace,  mai  slabe,  unde  democraţia,  ideile  liberale, legalitatea, toleranţa erau în fază incipientă sau necunoscute. De aceea, în primii ani după marele război în aceste ţări au fost introduse noi constituţii, s-au făcut paşi spre democraţie, prin sistemul parlamentar, s- au adoptat legi care să asigure progresul economic, social şi cultural. În altele s-a produs fenomenul opus, de negare a valorilor democratice, a spiritului tolerant, accentuându-se manifestările xenofobe, revizioniste sau revanşarde.

Загрузка...