Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Documentul franco-sovietic a fost ratificat pe 27 februarie 1936 şi la puţin peste o săptămână, pe 7 martie, trupele germane au reocupat Renania, anulând astfel statutul de zonă demilitarizată al acesteia. Pretextul utilizat a demonstrat că pactul franco-sovietic, lipsit de sens  din punct de vedere practic din cauza atitudinii poloneze, a jucat un rol crucial în arsenalul propagandistic german.

Reacţia anglo-franceză la cea mai gravă încălcare a Tratatului de la Versailles a fost surprinzătoare. În vreme ce comandanţii militari francezi se mulţumeau să constate că remilitarizarea Renaniei nu le afecta în nici un fel strategia militară defensivă axată pe presupusa invincibilitate a liniei Maginot, guvernul britanic transmitea Parisului că acţiunea germană nu era considerată a fi o încălcare „flagrantă” a Pactului de la Locarno.

Această lipsă de reacţie a avut un efect devastator asupra statelor mici aliate ale Franţei. În octombrie 1936, Belgia a renunţat la alianţa cu vecina sa de la sud şi şi-a proclamat neutralitatea, agravând astfel situaţia anglo-francezilor în eventualitatea unui conflict cu Germania. În Centrul şi Estul Europei, chiar dacă state precum Cehoslovacia, România sau Iugoslavia îşi păstrau formal relaţiile de securitate cu Franţa, în unele cazuri erau explorate modalităţi de ameliorare a  relaţiilor cu al Treilea Reich.

În numai trei ani Hitler reuşise practic să elimine posibilitatea unei intervenţii militare externe. La est, Polonia devine tot mai cooperantă în condiţiile în care protecţia Franţei pare a nu mai valora foarte mult. În vest, neutralizarea Belgiei şi remilitarizarea Renaniei reduc drastic şansele unei intervenţii militare franceze. Anul 1936 reprezintă momentul în care pregătirile Germaniei pentru un conflict devin cu adevărat masive. Perioada de vulnerabilitate s-a încheiat, dar atenţia anglo-francezilor este deturnată de evenimentele din Peninsula Iberică.

Загрузка...