Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Statul ca unitate politico-teritorială fundamentală, atât prin natura caracteristicilor cât şi a funcţiilor sale se impune ca obiect principal de studiu al sferei gândirii geopolitice.

Abordarea geopolitică a statului trebuie să plece de la identificarea, cuantificarea şi interpretarea diferitelor categorii de fenomene specifice statului (geografice, demografice, economice, sociale, culturale, politice), pentru ca mai apoi accentul să cadă asupra relaţiilor dintre ele şi în mod deosebit asupra modului în care acestea influenţează raporturile geopolitice dintre diverşii actori statali şi non- statali ai scenei globale. Se poate observa, deci, modul în care geopolitica se grefează pe geografia politică în primele trei etape de analiză a statului (identificare, cuantificare şi interpretare), pentru ca ulterior, într-un sens pur geopolitic, cercetarea să continue cu stabilirea relaţiilor dintre populaţie, teritoriu, economie etc. şi politica externă a statului. Finalitatea abordării geopolitice a statului constă în stabilirea coordonatelor geopolitice în cadrul sistemului mondial.

În plus, gândirea geopolitică a statului, diferită, la un anumit nivel, de interpretarea geografiei politice, prin introducere în analiză a unei perspectivă istorice a fenomenului şi prin raportarea statului la schimbările permanente ce au loc în cadrul relaţiilor internaţionale.

Un alt argument în favoarea folosirii statului ca etalon al gândirii geopolitice rezultă din înţelegerea nivelurilor de abordare a problematicii specifice. Astfel, nivelurile de abordare geopolitică, chiar dacă este vorba de niveluri suprastatale sau substatale, ce definesc o geopolitică externă sau o geopolitică internă (Posea, 1999) folosesc ca nivel de referinţă statul. Dacă în primul caz, al nivelului suprastatal, avem de-a face, în cele mai frecvente situaţii, cu o integrare a unităţilor fundamentale de drept internaţional, în reţele de ordin superior precum regiuni, supraregiuni sau sistemul global, în al doilea caz, al nivelului substatal, avem de-a face cu o referenţiere permanentă a unităţilor politico- administrative la întregul statal.

Загрузка...