Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Poziţia teritoriului statal ne oferă referenţierea absolută şi relativă a statului în cadrul complexei reţele a sistemului mondial. Poziţia unui teritoriu poate fi exprimată atât geografic cât şi geopolitic.

Poziţia geografică, reprezintă expresia localizării unui teritoriu în funcţie de totalitatea parametrilor specifici geografici: matematici, fizico-geografici (elemente geomorfologice, hidrologice, climatice, vecinătatea spaţiului marin) şi economico-geografici. Folosind ca parametrii ai referenţierii elemente cu mare stabilitate temporală, poziţia geografică se prezintă ca o caracteristică precisă la care ne putem raporta permanent în cadrul analizei geopolitice.

Poziţia geopolitică, mult mai complexă dar şi mai variabilă, reprezintă expresia raportului ce se stabileşte între suma caracteristicilor interne ale unei entităţi statale (poziţia geografică, mărimea şi forma, potenţialul natural şi uman, nivelul general de dezvoltare) şi politica sa externă, pentru ca în final să devină expresia raporturile politice, economice, culturale şi militare cu statele vecine, cu puterile regionale şi mondiale.

În cadrul poziţiei geopolitice, poziţia geografică reprezintă o componentă importantă, deseori invocată ca argument definitoriu al unor decizii geopolitice şi geostrategice. Realitate demonstrează însă imposibilitatea explicării anumitor evenimente fără a conexa poziţia geografică cu o serie de alte caracteristici specifice actorilor implicaţi. Astfel, retragerea Franţei din structura militară a Alianţei nord-atlantice a fost sesizată ca „o lovitură de cuţit în inimă" dată acelei organizaţii, din cauza poziţiei geografice a acestei ţări, dar şi faptului că retragerea ei a creat un vid care nu a putut fi umplut în dispozitivul strategic al pactului. În cursul evenimentelor care au culminat cu invazia în Cehoslovacia din august 1968, poziţia geografică a acestui stat socialist a fost invocată ca un argument major al deciziei politice. Războiul din Vietnam poate fi înţeles cu toate implicaţiile sale doar în contextul interesului geopolitic şi geostrategic al puterii americane în Pacific şi în Asia de sud-est. Criza rachetelor din Cuba şi tensiunile continue legate de această ţară derivă din faptul că revoluţia socialistă a izbucnit chiar în apropierea celei mai mari puteri capitaliste.

Poziţia geopolitică îşi găseşte reflectarea într-o anumită orientare preponderentă a relaţiilor externe pe anumite „axe de interes geopolitic", în funcţie de contextul general istoric şi cel particular geopolitic. De aici rezultă marele grad de variabilitate pe care îl implică poziţia geopolitică, şi necesitatea unei permanente reevaluări a reprezentării acesteia. Schimbările permanente care au loc în planul relaţiilor internaţionale impun o politică externă flexibilă dar fermă care să permită o adaptare continuă a poziţiei faţă de diverşii actori implicaţi în deciziile politicii mondiale.

„În practică e vorba mai ales de un studiu al vecinilor. Se oferă aici observaţiei şi reflecţiei toate problemele fundamentale pentru situaţia în lume a unei ţări, care decurg: dintr-o vecinătate simplă sau complicată, din vecinătatea cu state mari sau mici, din distanţe mari sau mici ce le desparte de centrele de forţă şi de cultură ale timpului, din situaţia faţă de punctele de fricţiune sensibile ale marii politici, din aşezarea la centru, intermediară sau la margine şi multe altele de felul acesta" afirmă R. Kjellen în Grundriss zu einem System der Politik (1920).

În cadrul poziţiei geopolitice se pot distinge trei nivele de raportare a statului la mediul extern: macropoziţia, mezopoziţia şi micropoziţia geopolitică.

Macropoziţia geopolitică evidenţiază poziţia unui stat pe harta politică a lumii. Până nu demult, în condiţiile sistemului mondial bipolar de putere, macropoziţia geopolitică era apreciată prin poziţia unui stat faţă de cele două superputeri SUA şi URSS. În prezent, reconfigurarea ordinii mondiale impune o refacere a raporturilor între state. Dacă pentru SUA impunerea şi menţinerea supremaţiei mondiale reprezintă principalul deziderat în planul relaţiilor internaţionale, pentru marile puteri, problema se bune în termenii stabilirii unei poziţii cât mai avantajoase în ierarhia mondială. Pentru restul statelor se evidenţiază o poziţie dificilă în relaţiile cu marile puteri şi superputerea americană. Un exemplul elocvent îl prezintă chiar România, care angrenată în procesul integrării europene, întreprinde demersuri şi în sensul stabilirii unor bune relaţii cu SUA. Pe fondul relaţiilor între o superputere şi o superputere în devenire, dar care în planul unei vecinătăţi regionale prezintă o importanţă mult mai mare, politica externă a României devine un demers foarte dificil. În perspectivă, într-o lume globalizată, macropoziţia geopolitică trebuie reconsiderată în sens geoeconomic şi geocultural. Configurarea unor mari „ansabluri regionale" economice şi culturale, şi mai puţin a unor „blocuri" ideologice şi militare impune o retrasare a „axelor de interes geopolitic" în care statele trebuie să se implice.

Mezopoziţia geopolitică se referă la poziţia statului în limitele unei regiuni sau subregiuni. În evaluarea ei un caracter important îl joacă vecinătatea nemijlocită, determinată de relaţiile reciproce politice. Exemplul cel mai elocvent îl oferă poziţia Israelului faţă de ţările arabe. Deasemenea un bun exemplu ne oferă şi poziţia Cubei în raport cu SUA.

Micropoziţia geopolitică a unui stat are în vedere avantajul sau dezavantajul din punct de vedere politic, economic şi strategico-militar a diferitelor sectoare de frontieră. În cazul „vecinătăţii apropiate" relaţii stabilite istoric menţin o poziţie geopolitică mai puţin variabilă, decât în cazul relaţiei cu marile puteri. O politică bazată pe principiul „bunei vecinătăţi", stabilit pe criteriul reciprocităţii poate impune o micropoziţie geopolitică avantajoasă. Raporturile statului Israel cu statele vecine, permanent tensionate, uneori conflictuale oferă cea mai clară imagine a unei micropoziţii geopolitice dezavantajoase.

Загрузка...