Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Analiza realităţii/fenomenului geopolitic cu metode şi tehnici proprii istoricului conduce la concluzia că acesta a apărut în câmpul relaţiilor internaţionale din momentul în care un stat a avut interesul şi forţa necesară să-şi impună suveranitatea sau controlul în alte zone geografice apropiate sau mai depărtate de spaţiul pe care s-a constituit ca entitate politică de sine stătătoare. Fenomenul a fost sesizat şi observat încă de la începuturile manifestării lui în viaţa popoarelor antice, dar nu s-a constituit în disciplină/ştiinţă decât foarte târziu, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul veacului următor.

De remarcat faptul că, în ceea ce priveşte teoria geopolitică, opiniile referitoare la definirea fenomenului/realităţii, la interpretarea şi mai ales la prognozarea evoluţiei sale sunt extrem de diverse şi îmbracă întreg registrul de la concordanţă până la contradicţii şi negare de sensuri. Acest aspect prezent în dezbaterile şi lucrările de geopolitică a condus de multe ori nu la clarificarea acelui segment al relaţiilor dintre state sau alţi actori, care este geopolitica, ci la sporirea confuziei.

Confuzia cea mai des întâlnită este generată de semnul egalităţii care se pune între teoria geopolitică pe de-o parte şi propaganda care are ca suport informaţia şi cartografia geopolitică pe de altă parte. Acest lucru a avut consecinţe grave pentru evoluţia teoriei geopoliticii, deoarece timp de mai multe decenii după încheierea celui de-al doilea război mondial aceasta a fost marginalizată sau chiar interzisă. O destinaţie netă între teoria geopolitică şi cartografia geopolitică de propagandă este absolut necesară.

Nevoia unei reflecţii teoretice şi metodologice asupra geopoliticii şi geostrategiei se impune astăzi cu tot mai mare acuitate dim mai multe motive. Creşterea în complexitate şi dinamism a vieţii internaţionale contemporane a determinat şi multiplicarea perspectivelor de analiză. Nu de puţine ori s-a apelat la paradigmele geopolitice pentru a se mări plaja de explicaţii a cauzelor care au condus la apariţia unor fenomene şi procese care au complicat mediul internaţional. Nu mai surprinde astăzi faptul că numărul de studii, analize, lucrări şi alte”produse “ specifice geopoliticii şi geostrategiei a ajuns la cifre de ordinul milioanelor. O simplă operaţie de căutare pe “Google” a cuvîntului geopolitică ne arată că pentru limba engleză sînt 2 900 000 de referinţe, 2 050 000 pentru limba engleză, 124000 pentru limba rusă şi peste 35 000 pentru limba română.

Cu toate sincopele şi poticnelile inerente unei dezvoltării teoretice şi practic-aplicative, geopolitica a cunoscut o permanentă acumulare atît la nivel conceptual cît şi al pradigmelor. Dacă în deceniile şapte şi opt geopolitica şi geostrategia erau, cu puţine nuanţări, văzute la fel ca în perioada lor de maximă afirmare ca discipline care studiază impactul mediului fizico-geografic asupra politicii statelor astăzi, o abordare atît de simplă şi determinist mecanicistă nu mai este posibilă. Anii ’80 şi ’90 ai veacului trecut au marcat o perioadă de autoreflecţie a acestor discipline şi geopolitica a făcut saltul către neoclasic (Critical geopolitics) devenind, prin noile sale paradigme, una dintre disciplinele care studiază şi analizează relaţiile internaţionale contemporane.

Geopolitica a avut o evoluţie care, în mare măsură, a fost determinată de nivelul dezvoltării cunoaşterii în domeniul  disciplinelor socio-umane cît şi de conceptiile filozofice şi politice care au dominat la un moment dat lumea ştiinşifică, academică, politică, diplomatică şi nu în ultimul rînd opinia publică.

Geopolitica prin metodele sale de analiză poate să dea răspuns la intrebarea de ce un actor întră în raporturi de rivalitate într-un spaţiu geografic/virtual şi de ce îşi manifestă dezinteresul pentru un altul. Geostrategia va răspunde întotdeauna la intrebarea prin ce mijloace(strategii) actorul îşi poate realiza interesul în acel spaţiu. Astăzi sănt folosite o gamă largă de strategii de la cele militare pînă la cele economice, imagologice sau diplomatice.

Geopolitica este mai întîi o realitate, un tip aparte de comportament al actorilor în mediul internaţional şi apoi o reprezentare a acelei realităţi care prin operaţionalizare poate să devină şi metodă/instrument de analiză a relaţiilor internaţionale.

Confuzia dintre realitatea geopolitică şi produsul reflectării acesteia de către specialiştii şi analiştii fenomenului politic contemporan s-a mentinut datorită atractivităţii şi succesului de care s-au bucurat unele scheme-mecaniciste de explicare a relatiilor de putere şi interes dintre state( “Heartland”; “Rimland”; “world Island”, etc.) dar şi din interes politic. Diplomaţia unor mari puteri, şi nu numai, au făcut din teoriile determinst-geografice ale geopoliticii clasice vector de transport al propagandei puse în slujba justificării politicii lor externe. Acest fapt a generat după cel de-al doilea război mondial un curent, nejustificat, de respingere în bloc geopoliticii şi etichetarea nedreaptă a tuturor cercetărilor şi analizelor geopolitice ca fiind propagandă şi manipulare prin reprezentări cartografice.

Ideea de la care am pornit a fost aceea că astăzi viaţa internaţională a devenit atît de complexă şi de diversificată încît a o înţelege doar din perspectiva unei singure discipline este insuficient. Prin urmare la analiza făcută din perspectivă istorică, sociologică, economică, antropologică trebuie adăgată şi dimensiunea geopolitică. De pe această poziţie trebuie  redefinită geopolitica în corpusul de discipline academice care studiează relaţiile internaţionale şi clarificate paradigmele cu care ea operează.

Ideea de la care am pornit a fost aceea că astăzi viaţa internaţională a devenit atît de complexă şi de diversificată încît a o înţelege doar din perspectiva unei singure discipline este insuficient. Prin urmare la analiza făcută din perspectivă istorică, sociologică, economică, antropologică trebuie adăgată şi dimensiunea geopolitică. De pe această poziţie trebuie  redefinită geopolitica în corpusul de discipline academice care studiează relaţiile internaţionale şi clarificate paradigmele cu care ea operează.

Загрузка...