La scurt timp după rezolvarea parţială a „crizei” din Kosovo, atenţia factorilor politico-militari şi a opiniei publice s-a concentrat asupra Asiei Centrale şi Afghanistanului. Ambele spaţii se caracterizează prin: poziţii strategice pe rutele ce unesc Orientul Apropiat şi Europa de Est cu Extremul Orient; resurse energetice semnificative (în Asia Centrală); incapacitatea de a-şi asigura prin forţe proprii securitatea externă; structura definitorie a populaţiei bazată pe popoare „iraniene” şi „turcice”, de religie musulmană etc.
Turkmenistan (face parte din CSI)
Populaţie: 4.603.244 locuitori, la o suprafaţă de 428,100 kmp; ieşire la Marea Caspică.
Grupuri etnice: turkmeni 77%, uzbeci 9,2%, ruşi 6,7%, kazahi 2%, alţii (turci) 5,1%.
Religii: musulmani 89%, ortodocşi 9%, necunoscute 2%.
Anexată Rusiei între 1865 şi 1885, devine republică sovietică în 1925. Îîşi recapătă independenţa după dizolvarea URSS, în 1991; 80% din teritoriu este deşertul Garagum (Kara Kum). Cu o structură socială axată pe tribalism, a abordat reformele economice cu precauţie, bazându-se pe exportul de gaze -existente în cantităţi foarte mari – şi bumbac, dar suferă din cauza lipsei de rute pentru exportul gazelor. Până în 2000, s-a înregistrat un „război al exporturilor” petroliere şi de gaz cu F. Rusă. Pe termen mediu, previziunile politico-economice sunt descurajante mai ales din cauza sărăciei şi a creşterii datoriilor externe.
Republică prezidenţială autoritară, preşedintele Saparmurat Niyazov (din 1990) fiind şi prim-ministru. Parlament dominat de Partidul Democratic din Turkmenistan, condus de preşedintele statului.
Kazahstan (face parte din CSI)
Populaţie: 16.731.303, la o suprafaţă de 2,7 milioane kmp (57% păşuni,
12% arabil).
Grupuri etnice: cazahi- 53,4%, ruşi 30%, ucraineni 3,7%, uzbeci 2,5%, germani 2,4%, alţii 8% (amestec turco-mogol).
Religii: musulmani (în majoritate sunniţi) 47%, ruşi ortodocşi 44%,
protestanţi 2%, alţii 7%.
Importante resurse petroliere şi minereuri (argint, cupru, zinc, titaniu, bauxită, aur etc.). Cu rezerve de 2000 miliarde m3, poate deveni al treilea exportator de gaze naturale din lume. Sectorul agricol bine dezvoltat; industrie extractivă şi prelucrarea ţiţeiului, construcţii de maşini. Privatizarea a înregistrat progrese după 1995 – 1997. Caspian Pipeline Consortium construieşte conducta Tengiz – Marea Neagră. Conducte petroliere: 2.850 km (ţiţei), 1.500 km produse rafinate; conducte de gaze – 3.480 km (1992). Devenit republică sovietică în 1936, Kazahstanul a suferit afluxuri importante de emigrări între anii ’50 – ’60 (ca urmare a programului agricol în care cetăţenii sovietici erau încurajaţi să cultive terenurile Kazahstanului). Acest lucru a dus la crearea unui amestec atnic, nou-veniţii întrecând ca număr populaţia nativă. După 1991 mulţi colonişti s-au întors în F. Rusă. Actualele probleme cu care se confruntă Kazahstan ţin de dezvoltarea unei identităţi naţionale coezive, valorificarea resurselor energetice şi de exportul lor pe piaţa mondială, continuarea apropierii de statele vecine. La 8 iunie, printr-un tratat bilateral de 15 ani, Kazahstanul primea acces nelimitat pentru exporturile sale de gaze naturale prin conductele F. Ruse.
Partide politice: Partidul Popular al Unităţii (lider, preşedintele ţării Nursultan A. Nazarbaiev, din 1991 şef al statului); Partidul Civic; Otan; Partidul Agrarian; Partidul Comunist. Republică parlamentară – preşedinte „paternalist”.
Kârgâstan (face parte din CSI)
Populaţie: 4.753.003 locuitori; suprafaţă 198.500 kmp, teren înalt şi accidentat (Munţii Tien Shan), 40% păşuni permanente.
Grupuri etnice: kârgâzi 52%, ruşi 18%, uzbeci 12,9%, ucraineni 2,5%, germani 2,4%, alţii (turcico-mongoli) 11,8%.
Teren cu reţea hidrografică bogată; resurse de aur şi metale rare, petrol, gaze naturale, zinc, mercur, bismut etc. Economie predominant agrară. Exportă bumbac, aur, uraniu şi electricitate (mai ales, în F. Rusă). Reforme economice curajoase (din 1994). Asistenţă externă serioasă.
Religii: musulmani 75%, ortodocşi 20%, alţii 5%.
Recăpătându-şi independenţa după 1991, în prezent Kârgâstan se confruntă cu probleme în introducerea principiilor democratice şi a libertăţii politice, relaţiile interetnice, terorism şi privatizarea întreprinderilor deţinute de
stat.
Economia este bazată pe agricultură şi pe exporturile de aur, mercur, uraniu şi electricitate. Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a combate probleme ca aceea a inflaţiei şi a datoriei externe.
Partide politice: Uniunea Forţelor Democratice; Partidul Comunist; Partidul Acţiunii etc. Republică prezidenţială, preşedinte Askar Akajev (din 1990) – „regim paternalist”.
Tadjikistan
Populaţie: 6.578.681; 143.100 kmp, teren înalt şi accidentat, munţii Pamir şi Alay, cu văile Fergana (nord), Kafornihon şi Vakhsh (în sud).
Grupuri etnice: tadjici 64,9%, uzbeci 25%, ruşi 3,5 (în scădere din cauza emigrării), alţii (amestec de arabi, persani, turcici şi vorbitori de farsi – persană),
6,6%.
Religii: musulmani sunniţi 80%, musulmani shiiţi 5%, alţii.
Bogăţii naturale: mercur, cărbune, zinc, antimoniu, tungsten, aur, cupru
etc.
După proclamarea independenţei în 1991, a cunoscut un război civil timp de 5 ani, în 1997 semnându-se un acord între părţile combatante.
Tadjikistanul deţine cel mai mic PIB dintre republicile ex-sovietice, economia fiind serios afectată de războiul civil şi de pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere (din fosta URSS). Majoritatea populaţiei trăieşte sub limita sărăciei, depinzând de comerţul cu heroină şi de ajutorul F. Ruse şi al Uzbekistanului. Viitorul economiei şi atragerea de investiţii depind însă într-o foarte mare măsură de stabilitatea internă.
Republică prezidenţială autoritară, sub conducerea lui Imamoli Rakhmonov. Parlamentul dominat de Partidul Democratic din Tadjikistan (majoritar), Partidul Renaşterii Islamice şi de Partidul Comunist.
Uzbekistan (face parte din CSI)
Populaţie: 25.155.064 locuitori; 447.400 kmp; ieşire la Marea de Aral. Grupuri etnice: uzbeci (turcici) 80%, ruşi 5,5%, tadjici 5%, tătari 1,5%,
alţii 5%.
Religii: musulmani 88% (majoritatea sunniţi), ortodocşi 9%, alţii 3%.
Climă uscată, 10% din suprafaţă – agricultură intensivă, 60% din populaţie trăieşte în mediul rural. Exportă: bumbac, aur, petrol, produse chimice. Reforma economică a fost inaugurată în 1994; 20% şomaj. Foarte bogată în resurse de cărbune, aur, gaze naturale, argint, uraniu, cupru etc.
Independent din 1991, Uzbekistanul a încercat să limiteze dependenţa de agricultură, prin dezvoltarea industriei extractive (petrol şi minerale). Problemele politice majore actuale constau în prezenţa grupurilor militante islamice cu baza în Tadjikistan şi Afghanistan, respectarea drepturilor omului şi democratizarea societăţii.
Partide politice: Partidul Democratic al Poporului (fost comunist) -48locuri în parlament; Partidul Naţional Democratic Fidokorlar – 34 locuri; Partidul Progresului Patriei – 20 locuri etc. Republică prezidenţială, regim autoritar (musulman modern) al preşedintelui Islam Karimov (din 1990).
