Branding-ul național al României

Brandul de ţară constă în „stabilirea unor caracteristici sau atribute considerate relevante pentru o ţară şi promovarea lor”. Prin brand/imagine de ţară îţi faci publicitate, te individualizezi faţă de celelalte ţări, prezinţi ce este caracteristic pentru ţara ta. Brandul de ţară este ca un produs/valoare simbol al diferitelor ţări, care constau de fapt în stereotipuri despre ţările respective. Atributele cunoscute despre brandurile altor ţări sunt în general lucruri aflate în afara unui efort susţinut şi de durată de comunicare al statelor în cauză.

Printre exemple sunt:

• Bulgaria – castraveţi;
• Germania – disciplină; germanii: corecţi, eficienţi şi reci;
• Marea Britanie – eleganţă;
• Italia – mafie, dar şi Italia: civilizaţie (Roma antică), pizza şi spaghete;
• Ungaria – festivalul Szeged;
• Franţa: civilizaţie, cea mai bună mâncare, brânzeturi, mâncăruri rafinate, vinuri, Luvru, Notre Dame; Franţa – castele şi monarhie;
• Suedia: peisaje, fete blonde, vikingi, foarte multe mărci (Sony Ericsson);
• Elveţia: ţară neutră, ceasuri; Elveţia – ceasuri de bună calitate şi ciocolată
• SUA – drepturi şi libertăţi ale cetăţeanului, libertatea presei.

În privinţa României se consideră că nu există un astfel de brand de ţară în momentul de faţă sau dacă există o imagine de ţară aceasta este una negativă. Nu putem vorbi de existenţa unui brand de ţară construit în mod deliberat şi sistematic pentru România. Eforturile României pentru crearea unei imagini de ţară nu sunt cunoscute în general, ci numai demersurile regionale – preocupările pentru revigorarea activităţii în turism (în staţiunea Mamaia) şi proiectul Dracula Parc (cunoscut probabil prin prisma dezbaterilor din presă). Majoritatea respondenţilor nu şi-au amintit niciun fel de acţiune cu scopul de a dezvolta imaginea de ţară a României. Au fost însă şi respondenţi care şi-au amintit că au existat campanii de promovare internaţională a turismului românesc, dar care au eşuat din lipsă de organizare. Au fost nominalizate campanii de promovare a imaginii de ţară precum: România mereu surprinzătoare, Frumoasa şi eterna Românie, Fabulouspirit.

Se consideră că dezvoltarea unui brand de ţară pentru România ar trebui să ofere o bună descriere a ceea ce este România şi ce sunt românii astăzi: “o ţară frumoasă cu oameni inteligenţi”. Cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ştie străinii despre România sunt că România are peisaje superbe, diversitate a formelor de relief. Trăsăturile Românești pe care consideră le consideră românii că trebuie să le transmită în străinătate sunt: inteligenţă, optimism, ospitabilitate, toleranţă – dată de diversitatea etnică şi multiculurală (în special în Dobrogea şi Transilvania) şi respectarea drepturilor şi identităţii culturale a diferitelor etnii. Printre aspectele enumerate a fi promovate despre România în străinătate sunt şi: “Ţinuta morală şi etică deosebită a românilor (România nu este reprezentată afară de cei care ar trebui)”;

„Suntem oameni de încredere”;

„Se pot baza pe noi”;

„Suntem un popor talentat”;

„Românii sunt un popor talentat şi performant”.

O bună imagine de ţară sau un brand de ţară bun trebuie să cuprindă atât aspecte tradiţionale, cât şi aspecte moderne. Simbolurile româneşti care ar trebui promovate sunt tradiţiile (nunţi şi înmormântări tradiţionale – participanţii au amintit de Nunta Zamfirei, spectacol în care se simula o nuntă tradiţională), artă/obiecte artizanale, folclor. Personalităţile care ar putea reprezenta România sunt Brâncuşi, sportivi cunoscuţi – Nadia Comăneci, Gică Hagi, Ilie Năstase.

O altă opinie interesantă a fost cea legată de faptul că „orice personalitate din România ar putea fi reprezentativă pentru imaginea de ţară (Hagi, Eliade), alegerea sa fiind legată mai mult de vizibilitatea şi de notorietatea sa externă”, cu alte cuvinte se poate alege o personalitate din România şi printr-o promovare adecvată aceasta poate deveni reprezentativă pentru România.

Produsele româneşti care ar trebui promovate ca produse simbol ale României sunt obiectele de artizanat, produsele alimentare specific regionale (pălinca, cârnaţii de Pleşcoi, brânza de burduf, telemeaua, vinuri, murături, mititeii, sărmăluţele), produse tradiţionale (ouă încondeiate, icoane, Sf. Paraschiva, sfinţii), produsele naturale organice, IT, confecţiile, mobilă. Mărcile româneşti ce ar trebui promovate sunt Dacia, Gerovital, Jolidon, SOFTWIN.

Printre primele trei cuvinte prin care poate fi definită România se numără:

• ospitalitate, talent, imaginaţie;
• forţă de muncă ieftină, femei, mâncare ieftină;
• ţară foarte verde, pitorească;
• ospitalitate, inteligenţă, adaptabilitate;
• frumuseţe, creativitate, ospitalitate;
• frumuseţe, indulgenţă;
• inedită, diversă (geografic, etnic), inteligenţă.

România se diferenţiază de alte ţări şi popoare prin obiceiuri şi tradiţii: căluşari, paparude, mituri – Meşterul Manole, baba Dochia, nunta tradiţională diferită pe zone, peisaje, ţăranul român, istorie. În ceea ce priveşte implicarea în construirea unei imagini de ţară a României, românii consideră că alături de efortul pe termen lung al instituţiilor statului să fie implicată şi diaspora românească – se precizează că o problemă în acest sens ar putea fi lipsa de unitate a românilor aflaţi în străinătate.

Alte organisme şi organizaţii ce ar trebui să contribuie la crearea unei imagini de ţară conform opiniei românilor sunt: organismele publice, Camere de Comerţ, ambasade, Misiuni Economice, reviste de specialitate.

Pe baza focus grupurilor derulate în 2016, se pot trage unele concluzii: o în primul rând, cunoştinţele despre conceptul de identitate naţională sunt minime în rândul respondenţilor, ele limitându-se la noţiuni de bază; o în al doilea rând, s-a constatat că românii din toate regiunile au păreri relativ similare în privinţa identităţii naţionale a României.

Există un vid de identitate sau o perioadă de tranziţie şi în ceea ce priveşte identitatea naţională, deoarece se consideră că tradiţiile încep să se piardă şi apar multe influenţe împrumutate din alte culturi. Acest lucru este perceput de unii ca un regres şi de alţii ca o nouă formă de evoluţie a identităţii naţionale; o elemente comune ce ar putea fi asociate identităţii naţionale a românilor ţin, în primul rând, de trăsăturile specifice ale poporului (printre cele pozitive numărându-se ospitalitate, frumuseţe, deschidere, inteligenţă), trăsături specifice ale ţării (frumoasă, diversă) şi personalităţi simbol ale României, cea mai mare parte provenind din sport (Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase) şi din artă (Constantin Brâncuşi, George Enescu); o au apărut diferenţe de atitudine şi opinie între diferite regiuni ale ţării. S-a observat o oarecare notă de pesimism privind România, românii, identitatea naţională şi viitorul, la intervievaţii din Constanţa şi Braşov, în timp ce cei din Iaşi, Cluj şi Craiova sunt mai optimişti şi mai mândri de ei înşişi.

Principalii responsabili pentru neajunsuri sunt consideraţi a fi cei ce fac parte din clasa politică, cei ce conduc ţara; o conceptele legate de imaginea de ţară nu sunt foarte bine cunoscute, dar sunt bine intuite. România nu are o imagine de ţară potrivită în prezent, iar eforturile făcute până în prezent în acest sens au fost insuficiente.

Caracteristicile imaginii României în rândul străinilor sunt următoarele:

• România este apreciată ca fiind o ţară în curs de dezvoltare, nouă membră a Uniunii Europene, către care se îndreaptă multe speranţe de creştere economică;
• ritmul de creştere economică şi investiţiile sunt apreciate ca fiind importante, cu atât mai mult cu cât există multe oportunităţi de afaceri şi un potenţial de creştere economică important, potenţat şi de situaţia geopolitică a României;
• cele mai dezvoltate domenii de activitate din România sunt percepute a fi IT-ul, industria auto, turismul, industria textilă, construcţiile şi activităţile imobiliare;
• infrastructura considerată a avea carenţe importante, deşi s-a dezvoltat în ultimii ani; stare de fapt vizibilă la o observaţie a realităţii, dar apreciată ca atare şi de către respondenţii chestionarului;
• o altă problemă cu care se confruntă România este gradul ridicat de poluare al oraşelor. Se apreciază că în Bucureşti traficul intens contribuie la creşterea poluării;
• se apreciază că una dintre caracteristicile puternic vizibile ale României este dată de discrepanţele mari între bogaţi şi săraci, între capitală şi provincie;
• o notă pozitivă a imaginii României este dată de potenţialul turistic ridicat al său provenit din cadrul natural deosebit şi variat, numeroasele atracţii pentru turismul cultural, arta culinară apreciată, precum şi de ospitalitatea locuitorilor;
• imaginea oamenilor este şi ea avută în vedere românii sunt apreciaţi ca fiind ospitalieri, prietenoşi, deschişi, muncitori, dar şi egoişti, materialişti, ipocriţi, cu un nivel scăzut al încrederii în sine şi care au în general o părere proastă despre propria ţară.

Reperele în construirea imaginii despre România, în funcţie de gradul de cunoaştere a acestora de către străini, pot fi evenimente ale istoriei recente: căderea comunismului, aderarea la Uniunea Europeană; personalităţi politice şi sportive (Ceauşescu, Băsescu, Nadia Comăneci), evenimente sportive (cele legate de fotbal şi gimnastică) şi într-o mai mică măsură aspecte şi personalităţi culturale – Eugen Ionescu, Eminescu, Brâncuşi, festivaluri de muzică şi concerte, piese de teatru şi filme româneşti.

Având în vedere sursele folosite de către stăini pentru a afla despre România (în care un loc important îl reprezenta şcoala, probabil studii făcute în România; contactele personale cu românii şi abia pe locul trei sursele media), o campanie de promovare a României în străinătate ar trebui însoţită şi de o promovare a imaginii în ţară, astfel încât românii sǎ se raporteze într-o mai mică măsură negativ la propria ţară şi identitate şi să devină factori pozitivi de creare a imaginii ţării.

Dintre diferitele acţiuni de promovare a imaginii României, respondenţii au reţinut imagini şi informaţii disparate cu care au venit în contact, astfel că în construirea imaginii se poate pune un accent important pe promovarea a diferite aspecte/evenimente, atâta timp cât fac parte dintr-o strategie unitară, coerentă şi pe termen mediu şi lung.