CAUCAZ – profil geopolitic
Federaţia Rusă : populaţia – 145.470.197
Este cea mai întinsă ţară din lume iar locaţia este nefavorabilă în ceea ce priveşte culoarele maritime internaţionale. După 2000, guvernul depune eforturi pentru avansarea reformelor structurale, dar Rusia rămâne încă dependentă de exporturi, în special cele de petrol şi gaze şi metale, acestea acoperind 80% din exporturi. O problemă pentru Rusia este tendinţa scăderii populaţiei, rata scăzută a naşterilor şi deteriorarea situaţiei de sănătate. Acestora li se adaugă răspândirea corupţiei.
În Caucaz, Federaţiei Rusă înglobează republicile autonome: Karachai -Cerkessă, Adyghe, Kabardino – Balstan, Cecenia. Osetii sunt divizaţi între Osetia de Nord, din cadrul F. Ruse şi Osetia de Sud, în Georgia. În Daghestan, masa populaţiei turcice (noghai şi kumiks) se află în relaţii tensionate cu avarii şi laksii; în nordul Daghestanului – provincie strategică la frontierele Ceceniei şi Azerbaidjanului – s-a autoproclamat Republica din Lezghistan. Cerkesii au fost divizaţi, sub regimul sovietic, în trei grupuri, cu trei autonomii: adygheanii, cerkesii, kabardinii. Din grupul unitar etno-cultural karachai – balkari, s-au creat alte două entităţi administrative autonome. Majoritatea populaţiilor din republicilor caucaziene ale F. Ruse este musulmană sunnită. Pe de altă parte, în estul F. Ruse, între Volga, Urali şi Marea Caspică se află câteva yone, mai mult sau mai puţin autonome, cu importante populaţii musulmane: Kalmîkia, Astrakhan, Bashkortostan, Tatarstan, Mordvinia, Chiuvashia, Udmurtia etc.
Azerbaidjean (face parte din CSI)
Etnic. Populaţia, de 7,7 milioane locuitori, este alcătuită din azeri – 90%, daghestani – 3,2%, ruşi 2,5%, armeni 2%, alţi 2,3%. Din punctul de vedere al religiei împărtăşite, 93,4% sunt musulmani shiiţi, ortodocşi ruşi 2,5%, armeni ortodocşi 2,3%, 1,8% alte religii. Resurse energetice importante (petrol, gaze naturale, aluminiu, metale neferoase etc.). A încheiat 19 acorduri cu marile companii petroliere internaţionale (până în 2002). Ieşire la Marea Caspică.
Principalele partide politice: Partidul Alianţa pentru Azerbaidjan, Partidul Democrat Azer, Frontul Popular din Azerbaidjan; Partidul Noul Azerbaidjan, condus de preşedintele Heidar Aliev, deţine majoritatea absolută în parlament. Republică constituţională, regim autoritar Heidar Aliev.
Independent din 1991, se află în dispută cu Armenia asupra enclavei Nagorno-Karabah (cu populaţie majoritar armeană). Ca rezultat al conflictului, a pierdut aproape 20% din teritoriu trebuind să susţină totodată şi aproximativ 750.000 de refugiaţi. Conflictul cu Armenia este de altfel un obstacol în calea progresului economic, împiedicând atragerea de investiţii străine. Relaţiile comerciale se dezvoltă în ultima perioadă cu Turcia, Iran, şi cu statele europene.
Previziunile economice pe termen lung depind de preţul petrolului pe piaţa mondială, de locul de amplasare şi de a-şi administra zestrea petrolieră.
Armenia (face parte din CSI)
Structura etnică a populaţiei de 3,3 milioane locuitori: armeni 93%, azeri 3%, ruşi 2% dar se pare că la sfârşitul lui 1993 majoritatea azerilor au emigrat din Armenia. Din punct de vedere religios 94% din populaţie sunt armeni ortodocşi.
Resurse slabe de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu. Nu are ieşire la mare. Deţine o industrie relativ modernă (cu centrale atomo-electrice), dar depinde de importurile de energie, materii prime şi alimente. Beneficiază de asistenţă FMI.
Armenia a fost alipită Rusiei în 1828 şi URSS-ului în 1920. Ca şi în Azerbaidjean, principala preocupare este legată de rezolvarea conflictului cauzat de enclava Nagorno-Karabah. Din mai 1994, când s-a căzut de acord asupra încetării focului, forţele armene deţin atât Nagorno-Karabah, dar şi o parte semnificativă a proprietăţilor azere. În aceeaşi perioadă guvernul Armeniei a lansat, cu sprijinul FMI un ambiţios program de reforme economice ce a avut ca rezultat creşteri economice în perioada 1995-2000 şi privatizarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Georgia (face parte din CSI) Structura etnică la o populaţie de 4,9 milioane locuitori: georgieni 70,1%, armeni 8,1%, 6,3% ruşi, 5,7% azeri, oseţieni 3%, abhazi 1,8%, alţii 1,5%. Pe religii, populaţia este: georgieni ortodocşi 65%, musulmani 11%, ortodocşi ruşi 10%, armeni apostolici 8%, altele 6%.
Resurse de: magneziu, argint, cupru şi slabe, de petrol; zona de la Marea Neagră permite un turism eficient. Sector industrial de amploare sub medie. Este
dependentă de importurile de energie. Beneficiază, din 1995, de asistenţă FMI şi a Băncii Mondiale. Ieşire la Marea Neagră.
După 1991 pe teritoriul Georgiei au rămas forţe ruse în 4 baze militare şi ca trupele de menţinere a păcii în Abhazia şi Ossetia de sud. În ciuda conflictelor etnice ţara continuă drumul către o economie de piaţă reală şi integrare în instituţiile occidentale. Speranţele Georgiei pe termen lung, sunt legate de apropierea de NATO, UE, SUA şi de dezvoltarea coridorului internaţional de transport prin porturile Batumi şi Poti de la Marea Neagră.
