Deşi este greu de acceptat de către lumea civilizată fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicaţii globale greu de prevenit şi gestionat. El nu se mai prezintă doar ca un gest criminal mărunt produs în disperare de cauză la o anumită evoluţie a sistemului social. Acum el s-a consacrat ca o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept, deosebit de violentă, desfăşurată în afara şi contra normelor internaţionale.[1]
Terorismul a fost şi rămâne una dintre ameninţările cele mai grave, atât la adresa cetăţeanului, a stabilităţii şi ordinii publice interne a statelor, dar şi la adresa păcii şi securităţii mondiale. De la caracterul său naţional, astăzi Terorismul a devenit un fenomen global, manifestându-se şi afectând în forme şi intensităţi diferite toate statele şi comunităţile umane. Cunoaşterea şi înţelegerea Terorismului, însăşi combaterea acestuia impune precizări cât mai obiective şi realiste privind definiţia sa, cauzele care îl generează şi-l activează, precum şi măsurile pentru limitarea şi eradicarea sa.
Terorismul nu beneficiază de o definiţie general acceptată. Această dificultate provine atât din complexitatea fenomenului, a modului diferit de percepere şi înţelegere a noţiunii de terorism. Cea mai simplă definiţie a terosrismului este cea etimologică, noţiunea venind din latinescu ”teror”, ”teroris” şi înseamnă groază, frică, spaimă provocată prin ameninţare, intimidare şi forţă.
Alex Schimdt şi Jangman A.P. definesc terorismul ca ”utilizarea ilegală a violenţei sau ameninţarea cu violenţă a persoanelor, proprietăţilor acestora, a statelor pentru atingerea unor obiective politice sau sociale.
Brain Jenkins defineşte Terorismul astfel: ” Ameninţarea cu violenţă, actele individuale de violenţă concepută în primul rând pentru a inspira teama, pentru a teroriza, pot fi definite ca terorism”. [2]
Ion Bodunescu consideră Terorismul ca ” forma cea mai organizată de teroare”.[3]
Ioan Bari susţine că Terosrismul este ” un sistem de intimidare, folosit ca metodă de a guverna sau de a realiza anumite scopuri politice”.[4]
[1] Grigore Alexandrescu, Ameninţări la adresa securităţii, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004, p. 11.
[2] Revista de ştiinţe politice nr. 9-10, Editura Universitaria, Craiova, 2006, p. 11.
[3] Ion Bodunescu, Terorismul – fenomen global, Editura Odeon, Bucureşti, 1997, p. 9.
[4] Ioan Bari, Globalizarea şi problemele globale, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p. 385
