Publicat în

Cererea oficială de aderare a României la Uniunea Europeană

Cererea oficială de aderare a României a fost transmisă pe 22 iunie 1995, la Paris, preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii. Delegaţia Română  a fost formată din ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu şi şeful Departamentului de Integrare Europeană din Guvernul României, Ghiorghi Prisăcaru. Ceremonia transmiterii cererii de aderare a avut loc la Quai d’Orsay, sediul MAE Francez.

                Împreună cu cererea de aderare au fost transmise şi cele două documente adoptate la Snagov, respectiv: Strategia naţională de pregătire a aderării şi Declaraţia politică.

                Câteva considerente:

  • Declaraţia politică de la Snagov reprezintă primul document oficial prin care toate partidele parlamentare – fără excepţie – îşi exprimau consensul în legătură cu opţiunea de integrare a României în Uniunea Europeană;
  • Acest consens politic a influenţat, în timp, şi atitudinea favorabilă a opiniei publice în legătură cu aderarea României la Uniunea Europeană. De aceea, nu este nimic straniu în faptul că, în toate sondajele de opinie realizate în acea perioadă, peste 80% din populaţia României era în favoarea integrării în Uniune. Este semnificativ că nici un partid parlamentar important nu s-a pronunţat împotriva conectării ţării la Uniunea Europeană.
  • Dezbaterea deschisă, în spirit de respect reciproc, a problematicii integrării cu prilejul lucrărilor Comisiei de elaborare a Strategiei şi-a găsit consacrarea în formula „spiritul de la Snagov”, care a însemnat toleranţă faţă de opiniile adverse şi dorinţa ca, dincolo de orientările politice diferite, să se găsească formule care să slujească interesul naţional;
  • Presa românească a considerat adoptarea Strategiei şi a Declaraţiei politice ca fiind cel mai important eveniment politic de după Revoluţia din Decembrie ’89.
  • Atât Strategia naţională, cât şi Declaraţia politică au avut un ecou pozitiv la nivelul autorităţilor din ţările membre ale Uniunii Europene; transmiterea cererii oficiale de aderare a României la Uniune – semnată, în numele Guvernului, de primul ministru Nicolae Văcăroiu – era expresia unei opţiuni politice clare şi anume că orientarea României spre valorile şi structurile vest-europene era ireversibilă. Nimeni nu mai putea spune că autorităţile statului ar fi ezitante în ceea ce  priveşte opţiunea politică.

                România a fost a treia ţară din Europa Centrală şi de Est care-şi exprimase, în mod oficial, printr-un document al Guvernului, opţiunea de aderare la Uniunea Europeană. Şi aceasta era o opţiune istorică în evoluţia post-decembristă a României.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *