Este o viziune statica, nu explica schimbarile de substanta in sistemul international (in primul rand pentru ca nu crede in ele)
Obiectivismul lor este foarte normativ (demarcatia intre astfel stau lucrurile in politica si asa ar trebui sa stea lucrurile in politica nu se sustine tot timpul)
Moralisti deziluzionati (daca sistemul international nu are cum sa-l copieze pe cel intern indeaproape, nu inseamna ca trebuie obligatoriu sa fie exact opusul celui intern, deci ca regulile, ordinea, interesele comune sau considerentele morale nu pot exista deloc)
Ambiguitatea conceptelor centrale: puterea, balanta de putere. Modul in care este definit interesul national (= putere, pentru realisti) poate sa se modifice substantial de la un cabinet la altul, de la o societate la alta, de la o perioada istorica la alta, samd, ceea ce submineaza universalitatea in timp si spatiu a acestei categorii; balanta de putere (Nye): descriptiva (o descrierea a ierarhiilor de putere existente in relatiile internationale); sau o descriere particulara, a unei situatii in care puterea este distribuita egal (intre aliante sau intre superputeri); o predictie (statele vor actiona pentru a echilibra puterea in sistem, sec. XIX); o prescirere (statele ar trebui sa actioneze a.i. sa exhilibreze puterea in sistem); o lege obiectiva a RI (intotdeauna balanta de putere se va instaura intre marile puteri); in ultimul caz, cum se explica perioadele in care balanta de putere nu exista? cum apare si de ce dispare balanta de putere?
Analogia indivizi – state se pastreaza, desi neclara (exemplul: familia – puterea, statele-puterea); daca ea e considerata gresita in idealism, trebuie sa fie gresita si in realism
