Dimensiunea politică a relaţiilor Republicii Moldova cu Marea Britanie

În conformitate cu punctul b din Capitolul IV „Principalele direcţii ale politicii externe a Republicii Moldova” al Concepţiei politicii ex­terne a Republicii Moldova din 8 februarie 1995, relaţiile cu Marea Britanie sunt prioritare [13]. Astfel, ţinând cont de importanţa şi rolul statelor dezvoltate din cadrul G7 în economia mondială şi de rolul acestora în relaţiile internaţionale, în menţinerea păcii şi securităţii pe glob, Republica Moldova va acorda o atenţie deosebită relaţiilor de parteneriat şi cooperare cu statele europene, inclusiv cu Marea Brita­nie. Pe lângă principiile menţionate, în textul Concepţiei sunt indicate şi direcţiile în baza cărora Republica Moldova îşi va promova politica sa externă. Atfel, în conformitate cu prevederile Concepţiei, dezvol­tarea relaţiilor bilaterale interstatale se vor axa pe: relaţiile cu ţările Europei şi Americii de Nord [13]. Marea Britanie, concomitent cu par­tenerii UE, a recunoscut independenţa Republicii Moldova la data de 31 decembrie 1991. Ambasada Britaniei a fost deschisă la Chişinău în anul 2002, iar actualmente dezvoltă şi menţine relaţiile dintre Marea Britanie şi Republica Moldova [16].

Până în prezent, între Republica Moldova şi Marea Britanie au fost semnate 15 acorduri bilaterale în diferite domenii, cum ar fi: politic, economic, legislaţie, securitate etc…. Baza juridică bila­terală dintre Republica Moldova şi Marea Britanie o constituie: Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Rega­tului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind promova­rea şi protejarea reciprocă a investiţiilor; Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la transportul rutier internaţional; Memorandumul de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii privind cooperarea tehnică; Memorandumul de înţelegere între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Asociaţia Şefilor de Poliţie, Pro­curatura Regală a Angliei şi Ţării Galilor, Oficiul pentru Fraude Grave, Departamentul de Taxe Vamale şi Accize al Maiestăţii Sale, Brigada Naţională împotriva Criminalităţii şi Serviciul Naţional de Informaţii în domeniul Criminalităţii al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la cooperarea în combaterea infracţiunilor grave, crimei organizate, traficului ilicit de droguri şi în alte probleme similare de interes reciproc; Declaraţia Comu­nă a Republicii Moldova şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la cooperarea în domeniul reciclării profesionale a militarilor trecuţi în rezervă (retragere) din rândurile forţelor armate ale Republicii Moldova; Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Apărării al Repu­blicii Moldova şi Ministerul Apărării al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind cooperarea şi schimbul de ma­teriale geografice în domeniul cartografiei/geodeziei între Servi­ciul Topografic al Armatei Naţionale a Republicii Moldova şi Cer­cetarea Geospaţială de Apărare a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind cooperarea şi re­laţiile în domeniul apărării; Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea bilaterală între Curtea de Conturi a Republicii Moldo­va şi Oficiul Naţional de Audit al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital [16].

Un pas important în fortificarea relaţiilor moldo-britanice a fost vizita de lucru din octombrie 1996 în Marea Britanie a Preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur. Începând cu anul 1996 are loc accelerarea vizitelor oficialilor moldoveni în Marea Britanie. În peri­oada 6-8 septembrie 2011, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă a efectuat o vizită de lucru în Marea Britanie. Programul vizitei a inclus o întrevedere cu omologul său britanic William Hague, precum şi discuţii cu ministrul pentru Europa Da­vid Lidington, consilierul pe probleme de securitate naţională Peter Ricketts, cu un grup de deputaţi ai legislativului britanic – membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Moldova, repre­zentanţi ai mediilor academice şi ziaristice din Marea Britanie. În cadrul discuţiilor cu omologul său britanic, ministrul moldovean de Externe l-a informat pe William Hague despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova în procesul de modernizare a ţării, trecând în revistă evoluţiile interne din ţara noastră şi principalele obiective pe plan extern. Oficialul britanic s-a interesat de reluarea negocierilor în format 5 + 2 privind conflictul transnistrean şi de rolul actorilor internaţionali implicaţi în acest proces. La fel, a fost adusă în discuţie cooperarea stabilă şi constructivă între cele două state în cadrul organizaţiilor internaţionale. În discuţiile privind aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, William Hague a reiterat susţine­rea consecventă de către ţara sa a apropierii Republicii Moldova de UE, subliniind că Marea Britanie va continua să sprijine procesul de extindere a UE. A fost abordată şi perspectiva de impulsionare a cooperării comercial-economice bilaterale moldo-britanice. De ase­menea, ministrul britanic de Externe a salutat iniţiativa Republicii Moldova de a extinde piaţa de desfacere a produselor moldoveneşti, în special a celor vinicole în Marea Britanie, dar şi cea de atragere a investiţiilor britanice în Republica Moldova [6].

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Natalia Gherman a avut, la data de 29 ianuarie 2014, o întrevedere cu David Lidington ministrul pentru Europa al Rega­tului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care a efectuat o vizită în Republica Moldova, la invitaţia şefului diplomaţiei moldo­veneşti. În cadrul discuţiilor, ministrul Natalia Gherman a apreciat înalt susţinerea şi încurajarea de către Marea Britanie a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, precum şi susţinerea din partea guvernului britanic a transformărilor democratice, economice şi sociale care au loc în Moldova. De asemenea, în cadrul dialogului, o atenţie deosebită a fost acordată obţinerii unui regim facilitat de vize cu Marea Britanie pentru cetăţenii moldoveni [14].

În acest context, pot fi menţionate vizitele din ianuarie-februarie 2006 şi 2008 ale lui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Re­publicii Moldova, iar din februarie 2017, vizita lui Andrian Candu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Guvernul Regatului Unit consideră că orice stat are dreptul să adere la UE dacă întruneşte toate condiţiile necesare, a declarat Da­vid Lidington, ministrul pentru Europa al Marii Britanii în cadrul unui discurs susţinut în faţa societăţii civile pe 29 ianuarie 2017, la Chişinău. Totodată, oficialul a ţinut să precizeze că Marea Britanie nu este membră a spaţiului Schengen, de aceea cetăţenii Republi­cii Moldova nu vor putea călători fără vize în Regatul Unit [5]. În condiţiile în care Marea Britanie este în procesul de ieşire din cadrul UE şi nu face parte din zona Schengen, Marea Britanie nu dispune de o poziţie oficială faţă de regimul de vize pentru cetăţenii Republi­cii Moldova; astfel, cetăţenii moldoveni vor fi în continuare nevoiţi să aplice pentru viza britanică, indiferent de semnarea Acordului cu privire la regimul liberalizat.

Totuşi, în pofida acestor nuanţe prezente în relaţiile moldo-brita- nice, Marea Britanie rămâne în continuare un partener şi susţinător al Republicii Moldova în procesul său de democratizare şi dezvolta­re economică.