Acordul de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnologică între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene, semnat la Roma la 19.09.1997, a întrat în vigoare la 27.01.2000. Astfel, conform art.2 al Acordului, părţile vor dezvolta relaţii de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnologică, între înstituţiile universitare de învăţământ şi de cercetare şi vor realize schimbul de profesori şi cercetători. De asemenea, în conformitate cu prevederile stipulate în art.5 părţile vor proteja patrimoniul cultural al ambelor părţi contra importării, exportării şi transferării ilicite, iar conform ar.6 părţile vor aprofunda cunoaşterea sistemelor lor şcolare. În scopul fortificării relaţiilor în domeniul învăţământului, ,,… părţile vor pune la dispoziţia lor burse de studii universitare, post-universitare, de cercetare, de pregătire pe specializare”(art.8). De asemenea, conform art.12, părţile vor organiza expoziţii dintre cele mai reprezentative în domeniul cultural şi artistic, vor dezvolta relaţii în domeniile muzicii, dansului, teatrului, şi cinematografiei, ,,.. .vor favoriza cooperarea în domeniul scimburilor de vizite ale profesorilor, experţilor, schimbul de documentaţie şi informaţii de actualitate ştiinţifică şi tehnologică, vor organiza seminare, conferinţe, simpozioane şi alte manifestaţii (art.19); vor acorda burse universitare şi post-universitare pentru stagieri ştiinţifice şi tehnologice, vor crea centre de cercetare, laboratoare şi grupuri comune de cercetări. De asemenea, merită atenţie şI prevederile art.21, conform cărora părţile vor institui o Comisie Culturală care va examina evoluţia cooperării în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiilor [3, p.198].
Potenţialul cooperării în domeniul culturii, ştiinţei şi învăţământului nu este totalmente valorificat. Comunitatea originii latine, afinităţile de cultură şi limbă deremină interesul sporit pentru Italia din partea cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi prezenţa suportului Italiei pentru Republica Moldova.
Suportul Italiei este prezent în promovarea limbii, culturii italiene în Republica Moldova. Astfel, în ţară activează Liceul moldo-ita- lian ,,Dante Alighieri”. De asemenea, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova activează secţia de limbă italiană în cadrul Facultăţii de Limbi Străine.
Merită atenţie şi activitatea Societăţii socioculturale ,,Dante Alighieri” creată în 1991, având drept scop promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei italiene în Republica Moldova. Societatea anual organizează zilele ,,Dante Alighieri” în Republica Moldova. Merită atenţie organizarea conferinţelor ştiinţifice, a manifestaţiilor culturale cu participarea unor personalităţi notorii italiene.
Contactele interuniversitare se dezvoltă cu succes. Instituţiile de învăţământ din Republica Moldova au stabilit relaţii de colaborare cu universităţile italiene din Roma, Parma, Genova ş.a. Astfel, în 1998 a fost deschis Centrul de cultură moldo-italian cu sediul la Parma (Italia), care colaborează cu Universitatea de Stat din Moldova, cu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu Universitatea Tehnică din Moldova. Semnarea Acordului de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnică, precum şi a Protocolului privind schimburile de tineret a contribuit la diversificarea şi multiplicarea contactelor moldo-italiene.
Relaţiile socioculturale sunt fortificate prin semnarea la Roma, la 17.11.2000, a Memorandumului de înţelegere pentru cooperare între Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Italiene. Conform art.1 al acestui document, părţile semnatare vor amplifica colaborarea în domeniul muncii, angajării în câmpul muncii, pregătirii cadrelor şi protecţiei sociale. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.2, colaborarea moldo-italiană se va axa asupra următoarelor sectoare: relaţii industriale şi rezolvarea litigiilor de muncă; condiţii de muncă, politici active de angajare în câmpul muncii; migraţii internaţionale şi condiţiile de angajare a cetăţenilor părţilor contractante; politica privind salariile; politica pregătirii profesionale; asistenţa socială [11, p.285].
Pe plan cultural, există o cooperare fructuasă, manifestată prin organizarea expoziţiilor, festivalurilor de film şi a sărbătorilor naţionale, a concertelor de muzică clasică, a festivalului internaţional „Mărţişor”. Astfel, în condiţiile create, în relaţiile moldo-italiene este necesară stabilirea unei cooperări mai strânse între instituţiile de stat (ministere, agenţii, birouri), responsabile de promovarea politicii externe a Republicii Moldova, de promovarea exportului şi de atragerea investiţiilor. De asemenea, este necesar de a facilita schimbul de informaţii, experienţă şi bune practici în domeniul legislaţiei, politicilor şi strategiilor de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi schimbul de experienţă privind practicile italiene de promovare a exportului şi de atragere a investiţiilor, prin organizarea de seminare şi traininguri.
Liberalizarea regimului de vize a avut ca finalitate facilitarea contactelor între cetăţenii Republicii Moldova şi din alte state ale UE. Cu Italia, cetăţenii moldoveni au o relaţie specială. Avem legături economice şi comerciale foarte intense. Chiar şi vizita rudelor e mai uşor de realizat, deoarece nu mai e necesar de a obţine o viză pentru a merge la cei apropiaţi, care locuiesc şi lucrează în Italia. Deci, numărul vizitelor a crescut cu siguranţă [14]. Raporturile moldo-italiene devin şi mai impresionante graţie relaţiilor sociale şi personale. Acest fapt se datorează prezenţei unei vaste comunităţi de moldoveni în Italia şi unui nucleu mult mai mic, dar foarte activ de italieni care locuiesc şi muncesc în Moldova. Italia susţine Moldova în procesul de implementare a Acordului de Asociere şi Liber Schimb, iar pentru a favoriza acest fapt ambele state au semnat în 2014 Declaraţia Comună, în baza careia au fost lansate numeroase iniţiative de cooperare în diferite domenii prioritare. Potrivit datelor statistice, la 01.01.2016 în Italia erau înregistrate aproximativ 150.000 de cetăţeni moldoveni cu permis de şedere. Această comunitate este alcătuită în special din femei moldo- vence, care reprezintă 66,9% din total şi este apreciată şi integrată în societatea italiană [10]. Fluxul de migranţi din Moldova către Italia este mare, Italia fiind printre cele mai solicitate destinaţii europene ale moldovenilor. La acest capitol mai pot fi menţionate călătoriile în scop de muncă şi de turism, la care se adaugă sute de căsătorii mixte, reîntregiri ale familiilor, moldovence care au devenit cetăţeni ai Italiei sau moldoveni care, obţinând cetăţenia altor state, s-au stabilit cu traiul în Italia. Astfel, numărul real al concetăţenilor noştri care locuiesc în Italia depăşeşte cifra de 300.000 , iar această stare de lucruri reclamă o anumită responsabilitate a Italiei faţă de Republica Moldova [4].
Un rol important în domeniul migraţiei îl au cele peste 70 de asociaţii de moldoveni prezente pe teritoriul Italiei, care în ultima perioadă se implică social, dezvoltă voluntariatul, acordă servicii de informare, ceea ce ajută la creşterea calitativă a diasporei moldoveneşti în Italia. În rândurile comunităţii de moldoveni din Italia este cea mai mică rată de şomaj, deoarece italienii îi apreciază înalt pe muncitorii moldoveni. În domeniul migraţiei, instituţiile moldoveneşti şi italiene garantează maximă aplicare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene în domeniul migraţiei de muncă şi a Protocolului de Implementare a acestuia, semnat la Roma la 05 iulie 2011. Cele mai importante prevederi ale articolelor din Acord sunt următoarele: în cazul adoptării de către Republica Moldova a decretului privind circulaţia persoanelor, partea italiană se obligă să favorizeze cetăţenilor Republicii Moldova acordarea unei cote speciale de intrare în Italia; o pătrime din această cotă va fi gestionată prioritar de către ministerul de resort din ţara noastră; promovarea proiectelor comune vor include asistenţă tehnică; implementarea iniţiativelor comune destinate cetăţenilor Republicii Moldova care se află în Italia, în vederea promovării, pe bază voluntară, a schemelor de migraţie circulară pentru lucrătorii moldoveni; implicarea directă a asociaţiilor de moldoveni existente în Italia; monitorizarea de către ambele state a ofertelor de angajare disponibile; organizarea pe teritoriul Republicii Moldova a cursurilor vocaţionale şi a celor de limbă italiană, oferite de către instituţiile italiene. Importante sunt prevederile art. 12, în care se precizează că cetăţenii unei părţi contractante se vor bucura de aceleaşi drepturi şi protecţie ca şi lucrătorii naţionali ai ţării angajatoare, supunându-se legislaţiei ţării angajatoare în domeniul securităţii sociale. În acelaşi context sunt de menţionat şi prevederile art.13 al Acordului: ,,În caz de accident de muncă sau boală profesională care a cauzat decesul sau incapacitatea de muncă permanentă sau temporară, lucrătorul migrant va avea dreptul la toate beneficiile relevante prevăzute de legislaţia ţării angajatoare”. Implementarea Acordului este definită prin mecanismele operaţionale prevăzute în Protocolul de implementare. Cele mai importante instrumente ale acestuia sunt: asistenţa tehnică va fi acordată instituţiilor competente din Republica Moldova de către partea italiană; promovarea programelor de migraţie circulară (facilitarea reîntoarcerii cetăţenilor noştri în Republica Moldova); instruirea muncitorilor moldoveni în vederea angajării acestora în cadrul întreprinderilor italiene de pe teritoriul Italiei ori al Moldovei sau în vederea lansării de către aceştia a activităţii antreprenoriale în Republica Moldova. În acest mod, cetăţenii vor putea fi incluşi în liste preferenţiale şi vor avea posibilitatea de a fi angajaţi în câmpul muncii conform calificărilor şi specializării pe care o deţin. În prezent, este bine cunoscut fenomenul angajării moldovenilor în Republica Italiană pentru a efectua servicii pentru care nu deţin o calificare şi nu cunosc suficient termenii de specialitate pentru a fi apreciaţi la justa valoare. Ei pot fi angajaţi pentru o perioadă maxim admisibilă de 9 luni – cu permis de şedere care nu poate fi reînnoit. Lucrătorii sezonieri moldoveni pot lucra la câţiva angajatori. Cei care se vor întoarce în Republica Moldova în termenele stabilite, vor avea prioritate la intrarea repetată în Italia în anul următor [16].
În scopul asigurării securităţii şi protecţiei muncii cetăţenilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Italiei, precum şi a cetăţenilor italieni aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, între ambele state a fost semnat la Roma, la 27 noiembrie 2003, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene în domeniul muncii. Astfel, în conformitate cu prevederile art.1, părţile vor colabora în domeniul reglementării fluxului de lucrători şi, prin intermediul organelor competente, vor elabora procedurile respective pentru a face posibilă angajarea în câmpul muncii a cetăţenilor celeilalte părţi contractante, în scopul satisfacerii necesităţilor pieţei interne a muncii. În conformitate cu prevederile art.3 al Acordului, ,,.. .părţile vor încuraja pregătirea profesională a lucrătorilor candidaţi la emigrare în scopul de a furniza personal calificat şi corespunzător profilurilor profesionale, solicitate pe piaţa de muncă a ţării primitoare”, iar conform art.5 ,,.. .partea italiană va evalua integrarea migranţilor moldoveni în societatea Italiei pe motive de muncă nesezonieră, sezonieră sau autonomă”. De asemenea, intrarea, şederea şi activitatea de muncă a lucrătorului străin se va efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării primitoare. ( art.6), iar „.lucrătorii aflaţi pe teritoriul celeilalte părţi se bucură de aceleaşi drepturi şi asigurări ca şi lucrătorii statului primitor” (art.9) [1]. Astfel, Italia este unul dintre principalele state susţinătoare a Republicii Moldova în procesul său de integrare europeană, precum şi în procesul de reformare şi democratizare a statului.
