Acţiunea diplomatică, în diversele ei forme, cuprinde practic toate domeniile relaţiilor internaţionale: politic, economic, social, cultural, ştiinţific, militar etc.
Diplomaţia se desfăşoară nu numai în domenii diferite dar şi în dicerse forme, ceea ce face posibilă casificarea diplomaţiei după mai multe criterii:
După domeniul de activitate:
Diplomaţia politică prin care se urmăreşte promovarea intereselor politice ale unui stat (grup de state), în scopul garantării securităţii lui şi apărării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor etc. În domeniul politic s-a detaşat diplomaţia parlamentă- adică aceea desfăşurată de către parlamentari. Ei pot acţiona în numele propriului lor guvern sau în strînsă legătură cu acesta. Ei pot participa la analizarea situaţiei de fapt dintr-o anumită ţară, pot acţiona pentru deblocarea unor negocieri (toate acestea fără angajamentul propriului guvern). Mai există şi parlamentari interneţionali care pot acţiona fie individual (ca raportori ai unor comisii perlamentare), fie în grup (parlamentarii Adunării Parlamentare ai Consiliului Europei, ai Parlamentului European sau ai altor adunări parlamentare internaţionale. În practica internaţională regăsim o diplomaţie parlamentară internă (ex. Diplomaţia orientată către rezolvarea diferendelor dintre statele membre ale unei organizaţii), şi o diplonaţie parlamentară externă (diplomaţie orientată catre rezolvarea problemelor externe ale unei organizaţii).
Diplomaţie economică care are în vedere reprezentarea intereselor economice ale unui stat dar şi ale agenţilor economic din ţara respectivă în strainătate. Are ca obiect ansamblul tuturor negocierilor economice, finalizate cu încheierea de tratate bilaterale sau multilaterale economice. Această diplomaţie îmbracă diferite forme: diplomaţia dezvoltării, diplomaţia resurselor, diplomaţia integrării mediului, diplomaţia mediului etc.
Diplomaţia culturală prin care se urmăreşte intărirea cooperării bi şi multilaterale în domeniul culturii.
Diplomaţia ştiinţifică are în vedere întărirea cooperării în domeniul instituţiilor de cercetare din diferite zone ale lumii.
Diplomaţia militară ansamblul acţiunilor de cooperare legate de domeniul militar în scopul prevenirii războiului nuclear (diplomaţia atomică) etc.
Diplomaţia socială care urmăreşte stabilirea de relaţii, dialog şi negociere între entităţile vieţii internaţionale.
După forma de reprezentare
Diplomaţie guvernamentală activitatea desfăsurată de unele persoane care, prin activitatea lor angajează statele în realizarea unor obiective de politică externă,
Diplomaţie integrată atunci când unele organisme şi instituţii internaţionale, prin activitatea lor angajează din punct de vedere diplomatic atât instituţia respectivă, cât şi tările membre ale acesteia (Comisia Europeană a Uniunii Europene).
Diplomaţia neguvernamentală se desfăşoare fără a angaja guvernele de anumiri reprezentanţi ai unor instituţii neguvernamentale (ex.ONU)
Diplomaţia personală desfăşutrată de anumite persoane (politice), care pot determina apoi acţiuni pe linie guvernamentală. (ex. acestă diplomaţie este atribuită lui Stalin şi Roosevelt).
După spaţiul de desfăşurare
Diplomaţie bilaterală care se desfăşoară numai între două părţi (ţări).
Diplomaţie multilaterală cea desfăşurată cu participarea unui numări mare de ţări, în special prin conferinţe, organisme organizaţii şi progreme internaţionale. La rândul ei acesta poate fi: o diploamţie triunghiulară (SUA, URSS şi China în anii 60), sau diplomaţie trilaterală care poate desemna acţiuni întreprinse de state din aceeaşi zonă geografică, posibil cu frontiere comune (ex triada România-Polonia-Ucraina).
După timpul de desfăşurare
Diplomaţie permanentă desfăşurată prin instituţii cu caracter permanent (ex. Prin misiuni diplomaţice, oficii consulare, organizaţii internaţionale etc)
Diplomaţie ad-hoc care cuprinde activităţile diplomatice desfăşurate temporar, prin trimişi speciali delegaţi la conferinţele internaţionale, misiuni speciale etc.
Din punct de vedere al transparenţei
Diplomaţie deschisă, care permite opiniei publice să cunoască conţinutul şi modalităţile de desfăşurare ale acţiunilor diplomatice.
Diplomaţia secretă sau confidenţială în care negocierile şi acţiunile diplomatice sunt desfăşurate fără informarea opiniei publice
