1.Delimitări conceptuale[1]
Instituţiile comunitare fundamentale sunt în număr de cinci şi formează structura de bază a comunităţilor europene şi prezintă următoarele cacateristici:
-ocupă un loc distinct în organizarea comunităţilor, răspunzând unor nevoi fundamentale;
-reprezintă un principiu determinat, un fundament politic şi sociologic distinct, o legitimare proprie;
-au funcţii bine determinate;
-participă direct la decizia comunitară;
-vor avea toate o personalitate juridică începând cu 2009 (până în prezent doar Comisia Europeană are);
-sunt comune pentru cele 2 comunităţi (CE şi EURATOM) rămase, CECA nemaiexistând din anul 2002;
Instituţile comunitare ajutătoare au fost înfiinţate prin diferite tratate şi participă la decizia comunitară.
Organele comunitare sunt prevăzute de tratate sau sunt înfiinţate de instituţiile Comunităţilor europene ori formează categoria organelor paracomunitare (neînfiinţate prin tratate sau de instituţii).
2.Principii care guvernează activitatea instituţiilor comunitare
A.Principiul autonomiei de voinţă
Potrivit acestui principiu, instituţiile comunitare au posibilitatea de a-şi elabora regulamente proprii de organizare şi funcţionare, şi îşi pot numi proprii funcţionari comunitari.
B.Principiul atribuirii de competenţe
Potrivit acestui principiu, instituţiile comunitare duc la îndeplinire numai acele atribuţii care le sunt stabilite în mod expres.
C.Principiul echilibrului instituţional
Potrivit acestui principiu, există o separare a puterilor în cadrul comunităţii şi există cooperare între instituţiile CE. De exemplu: Comisia europeană centralizează propunerile cu privire la proiectul de buget primite de la celelalte instituţii şi le transmite Consiliului de Miniştri; Consiliul de Miniştrii elaborează proiectul de buget, pe care îl transmite Parlamentului european; Parlamentul poate adopta sau respinge bugetul.
3.Structura comunităţilor europene[2]
A.Instituţii comunitare fundamentale
a).Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniştri)
Are în compunere miniştrii afacerilor externe (Consiliul general) şi miniştrii de resort (Consilii specializate) şi deţine în sistemul comunitar puterea de decizie.în vederea realizării obiectivelor fixate prin tratat (A nu se confunda cu Consiliul european – având în componenţă şefi de stat sau de guvern al celor 27 de state membre, înfiinţat neconvenţional şi având caracter politic, ori cu Consiliul Europei – organizaţie internaţionalăn având în componenţă 46 de state, care promovează idealuri şi principii comune).
b).Comisia europeană
Are în componenţă 27 de persoane şi are rolul de a asigura respectarea prevederilor tratatelor comunitare, de a face propuneri de regulamente şi directive (ca organ legislativ) şi de a chema în justiţie pe cei vinovaţi de neîndeplinirea normelor comunitare.
c).Parlamentul european
După anul 2009, conform Tratatului de la Nisa, maximul de locuri pentru Parlament va fi de 736 (România având 33 de locuri). Parlamentul european are rolul consultativ în elaborarea actelor comunitare, neavând putere legislativă deplină în sistemul comunitar.
d).Curtea de Justiţie a Comunităţilor europene
În prezent, Curtea este compusă din 27 judecători şi 8 avocaţi generali, având rolul de a asigura respectarea dreptului comunitar, interpretarea şi aplicarea Tratatelor constitutive.
e).Curtea de Conturi
Are în componenţă 27 de membri şi are rolul de a examina aspecte legate de legalitate şi regularitate a totalităţii veniturilor şi cheltuielilor Comunităţilor.
B.Instituţii comunitare ajutătoare
a).Tribunalul de primă instanţă
În prezent, TPI are în componenţă 27 de judecători şi are competenţa de a audia şi de a decide în primă instanţă, toate acţiunile directe, cu excepţia celor atribuite unei camere jurisdicţionale sau celor rezervate prin statut Curţii de Justiţie, şi de asemenea, are competenţa de a audia şi decide în cauzele privind recursurile prejudiciale în anumite domenii stabilite prin Statut.
b).Tribunalul funcţiei publice a Ununii Europene
Are în componenţă 7 judecători şi are competenţa de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul funcţiei publice.
c).Banca Centrală Europeană
Este o instituţie care are rolul de a administra moneda unică, Euro, introdusă prin Tratatul de la Maastricht începând cu 01.01.2009, în prezent 12 state membre UE acceptând (şi îndeplinind criteriile de convergenţă) unitatea monetară europeană.
C.Organe comunitare
a).Comitetul economic şi social
Este compus din reprezentanţi ai diferitelor categorii de membrii ai structurilor economice şi sociale: agricultori, transportatori, comercianţi, meşteşugari, muncitori, liber profesionişti etc şi asigură consultanţă Consiliului şi Comisiei.
b).Comitetul regiunilor
Este format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale şi locale, şi are un caracter consultativ.
c).Banca Europeană de Investiţii
Are rolul de a finanţa investiţiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii.
[1] AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.82,Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006
[2] AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, pag.84-121,Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006
