E oarecum surprinzatoare controversa legata de dreptul musulmanilor de a-si inregistra asociatii in Republica Moldova. Inregistrarea cultului musulman in Moldova este legala, constitutionala si corecta. Iar argumentele impotriva inregistrarii nu sunt convingatoare. Orice cult religios are dreptul la existenta (si statut oficial inregistrat). Iar competitia intre cultele religioase diverse trebuie sa aiba loc prin cuvinte, argumente si predici, nu in baza agitatiei in strazi si ascunsul in spatele guvernului sau al restrictiilor legale.
Conform datelor Ligii Islamice din R.M., în prezent, în Moldova locuiesc aproximativ 15 mii de musulmani, majoritatea dintre aceștia fiind emigranți: arabi, turci, sirieni, tatari, africani etc., veniți în căutarea unui refugiu, în căutarea unui post de muncă sau pentru a-și face studiile. Totuși, printre aceștia există și moldoveni care s-au convertit la Islam.
Problema respectării drepturilor confesionale/drepturilor omului a fost examinată mai ales prin prisma angajamentelor R. Moldova faţă de Uniunea Europeană, în vederea obținerii regimului liberalizat de vize. Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a făcut declaraţii repetate în sensul că Moldova are restanțe la capitolul respectarea drepturilor minorităților sexuale și religioase. Dacă autoritățile interzic Liga islamică, înseamnă că ţara nu respectă condițiile obținerii regimului liberalizat de vize.
In afară de Liga islamică, în Rep. Moldova există o comunitate de musulmani riguros organizată, cu o istorie de peste un deceniu. Înainte de înregistrarea oficială a islamului, se ştia că în Chişinău existau câteva localuri în care se oficia cultul islamic, dar, întrucât grupurile musulmane nu aveau statut legal, activitatea acestor aşezăminte nu era transparentă.
In R. Moldova nu există instituţii de teologie islamică. Totuşi lumea islamică nu este pentru noi o terra incognita. Departamentele de istorie, de limbi străine, de politologie şi relaţii internaţionale ale universităţilor oferă cursuri despre civilizaţia arabă, trecutul şi prezentul ţărilor situate în perimetrul civilizaţional al islamului. Din când în când, la aceste instituţii se organizează cursuri de limbă arabă şi turcă moderne. Merită să fie menţionate cercetările arheologice întreprinse timp de câteva decenii la Orheiul Vechi. Rezultatele, ce cuprind şi vestigii islamice,. Coranul tradus în limba română de Silvestru Octavian Isopescu în 1910, la mănăstirea Dragomirna, a fost reeditat la Chişinău de mai multe ori, începând cu 1999, la editura „Cartier”. Tipărituri de propagare a cultului islamic au fost aduse (sub formă de achiziţii sau donaţii) în Republica Moldova, inclusiv la Biblioteca Naţională, din România, Ucraina (Odesa, Kiev) şi Rusia.
