Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. A aborda aceste subiecte separat, negand legatura dintre ele, este o mare greseala. Coruptia este o piedica in calea progresului economic si al investitiilor si se concretizeaza printr-un nivel ridicat al somajului. In aceste circumstante, racolarea in grupuri de crima transnationala devine o alternativa viabila din punct de vedere economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile in care tinerii au putine sanse de a avansa in societate.
Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene complet disticte in lumea din inaintea lui 9/11. Comitetele de studii de securitate, structurile militare si de mentinere a ordinii abordau subiectele de terorism si de crima organizata la nivel strategic. Dar de multe ori aceste probleme erau abordate distinct. In multe dezbateri s-au evidentiat cresterea amenitarilor din terorism si din crimina transnationala, dar rar s-au evidentiat legaturile dintre acestea.
Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului de abordare. Terorismul si crima organizata sunt amenintari pe ordinea de zi in securitatea internationala si a aparut necesitatea studierii legaturilor dintre aceste doua fenomene.
Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie sau in dezvoltare. Afacerile ilicite au o pondere mare in comertul mondial (7% in 1990 – estimare ONU – in World drug report, Oxford 1997). Marile profituri optinute si activele acumulate fac din aceste organizatii actori puternici in regiunile in care opereaza, cu puternice influente politice si economice.
Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand fiecare punctele tari ale cluilalt.
Traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor: cunostintele militare, aprovizionarea de armament si accesul la organizatii clandestine. Teroristii obtin venituri si expertiza in spalarea banilor pentru operatiunile lor. Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de tari in care justitia si regulamentele bancare sunt slabe. Ambele grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in obtinerea de documente fraudate precum pasaport si documente vamale.
Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism. Aceasta legatura apare in diferite forme, de la protectie, transport si taxare la traficul direct al organizatiilor teroriste.
Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu organizatiile teroriste care au un puternic control in zonele respective.
In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin intaietatea in razboiul contra terorismului, programele impotriva traficului de droguri si impotriva crimei promoveaza modernizarea sistemelor legale de combaterea crimei organizate si a agentiilor cu misiuni antiteroriste.
Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra terorismului s-au schimbat de ambele parti. Apelul facut de George Bush pe 20.09.2001 catre comunitatea internationala pentru o coalitie globala impotriva terorismului a insemnat chemarea la un razboi in care serviciile secrete, politia, institutiile financiare si diplomatice si capabilitatile militare vor lucra impreuna intr-un efort coordonat.
O alta schimbare dupa 9/11 a fost trecerea de la tinte militare, diplomatice sau guvernamentale la asa numitele „soft targets”. Acestea sunt tinte cu valori simbolice puternice si garanteaza un numar simnificativ de victime. Bombele din clubul de noapte din Indonezia, atacurile cu bomba de la hotelurile din Djakarta si din Casa Blanca si de la banca din Istambul sunt semnificative acestui nou tip de tinte.
S-a observat si o schimbare a motivatiei. Uciderea oamenilor nevinovati este folosita ca arma politica. Atacul de la Madrid a avut o puternica influenta politica, caci a avut loc inainte de alegeri iar peisajul politic s-a schimbat complet. Asemenea mijloace sunt folosite si in Irak: rapirea si uciderea civililor pentru a obtine retragerea personalului civil si militar din zona.
Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu organizatiile de crima organiata pentru a-si finanta activitatile. Cu alte cuvinte, in investigarea terorismului se folosesc aceleasi tactici cu cele de combatere a crimei organizate. Intarirea justitiei va fi principalul instrument pentru spargerea organizatiilor teroriste.
In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele militare, ci prin regulamente si legi ele au fost expuse si desfiintate. Prin intarirea legilor internationale vor fi atacate zonele in care teroristii operaza nestingheriti.
Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice, trafic de persoane, cazuri de crima, jafuri ar trebui impartasita atat cu institutiile similare intre state cat si cu oamenii din teren. Atunci cand acestia intalnesc un individ care ameninta securitatea sa poata sa-l retina in timp util.
Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale folosesc teroarea prin metode specifice terorististe. Mafia ruseasca, albaneza, siciliana si triadele chinezesti folosesc teroarea.
Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel:
- teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se intretine financiar
- grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip retea iar teroristii se pot ascunde in cadrul organizatiilor criminale
– atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza in zone cu control guvernamental limitat, cu prezenenta redusa a institutiilor de ordine si cu granite deschise
– ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si atinge obiectivele
- se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a tehnologiei moderne
- „spalarea” banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori utilizandu-se metode similare, de multe ori prin aceeasi operatori.
Suportul financiar din activităţile ilicite
Cresterea ponderei activitatilor ilicite in economia mondiala asigura resursele financiare pentru organizatii criminale transnationale ca sa opereze cu o mare expertiza. Activitatile ilicite se prezinta sub forma traficului de bunuri de valoare, de droguri, de fiinte umane, de arme si de alte resurse naturale importante. Pirateria economica se practica de asemenea cu mare succes. Toate acestea asigura mari profituri pentru grupurile criminale.
Bunurile contrafacute precum CD-urile si alte echipamente electronice precum si falsificarea banilor reprezinta o mare problema legata de crima organizata.
Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in zone precum Columbia (FARC) si Balcani (KLA) dar este prezenta si in alte zone. Exemple in acest sens mai sunt in Afganistan (Talibanii si Al-Qaeda) si Siri Lanka (Tamil Tigers) insa mai gasim si in gruparile din Rusia.
Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza operatiile financiare ale acestor organizatii. Resursele teroristilor si profiturile organizatiilor criminale sunt combinate cu fonduri legitime ingreunand detectarea acestora. De exemplu, in banca New York Case, multe fonduri care provin din activitati ilicite sunt combinate cu cele licite in conturi corespondente din bancile rusesti. Al Qaeda foloseste fondurile de caritate pentru miscarea banilor. Unele din aceste fonduri sunt directionate catre activitati sociale dar o parte din acestea sunt utilizate pentru a sustine terorismul.
In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit fraudate si a produselor piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt folosite atat de teroristi cat si de organizatiile criminale.
Structuri de tip retea
Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip retea. Acest tip de structura nu este specific doar acestor organizatii ci caracterizeaza multe din gruparile teroriste. Structurile ierarhizate de tip mafiot ofera flexibilitate, reduce posibilitatea infiltrarilor si asigura o buna eficienta. In aceste structuri sunt greu de identificat liderii. Noile grupari criminale si marile organizatii teroriste se aseamna cu structura marilor corporatii de business.
Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi nationalitate, cu toate ca formeaza aliante cu alte grupari criminale pentru a-si desfasura activitatea. In contrast, gruparile teroriste precum Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi din Orientul Mijlociu cu cei din estul indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in cetateni si simboluri statale.
Baza operatiunilor
Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul autoritatii centrale este slab, unde frontierele sunt slabite si structurile legale sunt ineficiente. Acolo unde nu exista control statal opereaza grupurile criminale. Unele din aceste zone devin baze pentru gruparile teroriste. In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel putin simbolica exista intre grupurile mafiote si cele teroriste care opereaza in acele regiuni.
In Indonezia, in perioada post Suharto, s-a pierdut din controlul central existent in perioada precedenta. Lipsa acestuia combinata cu structurile politienesti slabe si ineficiente si cu caracterul multinational al societatii indoneziene a facut posibila operarea unor grupuri teroriste in unele parti ale tarii. Mai mult, in timp ce importante grupari criminale transnationale nu s-au stabilit bine, exista vizibil deja grupari violente organizate.
Coruperea oficialitatilor
Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane din structurile oficiale care pot fi corupte sau care au viziuni opuse acestor structuri. Spre exemplu, in partea estica a Rusiei si in China, puternice grupari criminale, avand legaturi cu vechile structuri comuniste au preluat initiativa de a umple golul de putere si opereaza acum la scara globala. Membri ai structurilor de securitate din Rusia si din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor guvernamentale este esentiala pentru existenta acestor organizatii.
Comunicatiile
Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza tehnologia informatiilor pentru a maximiza eficienta operativa. Folosesc celulare prin satelit, internetul, e-mail si chat-rooms. Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei exploateaza caracteristicile de anonimat al internetului pentru a nu fi depistati. Internetul este un instrument de penetrare pentru crimele acestora. Astfel, organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii solicita fonduri pe site-uri pentru „actiuni caritabile”. Miscarea forndurilor la nivel mondial este facilitata de tehnologia informatilor. Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare se executa pe telefon sau pe internet. Membrii gruparilor teroriste fac cursuri speciale de computere si software si specialisti din domeniu sunt angajati pentru a facilita comunicatiile.
Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile criminale transnationale fac acest lucru pentru bani. In schimb, pentru teroristi, aceste activitati criminale sunt folosite pentru a sustine marile lor obiective politice si ideologice. Totusi, crimele comise de aceste doua grupari difera doar in motivatie si nu in substanta. Amndoua tipuri de grupari fac trafic de droguri, de fiinte umane, de bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de frauda.
„Spălarea” banilor
Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima orgnizata. Problema investigarii acestor activitati este greoaie datorita sistemelor bancare de tip underground precum cele din zona asiatica (India, Rusia, China). Organizatiile mafiote rusesti au dezvoltat multiple feluri de a „spala” banii. Absenta reglementarilor din sistemul lor bancar a reprezentat un teren fertil pentru aceste operatiuni. Alt exemplu, absenta controlului in sistemul bancar in Japonia si coeziunile bancilor cu organizatiile de crima organizata au agravat aceasta problema. Posibibilitatea miscarii fondurilor ilicite atat de usor in anumite zone intareste abilitatea operativa a gruparilor criminale si teroriste.
Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului XXI datorita discrepantelor enorme dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare, datorita existentei multor state slabe in care criminalitatea si grupurile teroriste se dezvolta si datorita cresterii cererii internationale ale bunurilor si serviciilor pe care aceste grupari le pot oferi. De exemplu, diferenta enorma dintre standardele de viata dintre cetatenii din estul indepartat al Rusiei (venit de 100 USD pe luna) si vecinii din Korea de Sud si Japonia cu inalt nivel de venit asigura un teren fertil pentru activitati ilicite atat de natura criminala cat si de natura politica.
In economia internationala operatiunile ilicite se intrepatrund usor cu cele legale. Enormele discrepante dintre reglementari intr-o lume globalizata ii ajuta pe teroristi si pe gruparile criminale sa exploateze aceasta lipsa de consistenta in avantajul lor.
Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea amenintarii teroriste s-a dezvoltat ca strategie nationala si este imperativ ca aceasta sa nu se bazeze doar pe atacarea manifestarilor vizibile ale aceste amenintari, ci pe infruntarea conditiilor care permit acestor grupuri sa se dezvolte. Aceasta inseamna o mai mare atentia asupra statelor slabe, asupra lipsei de reglementari armonizate si asupra esecului cu care institutiile de profil colaboreaza intre ele la nivel international. Imbunatatirea pregatirii fortelor politienesti nu este suficienta. Indivizii trebuie sa realizeze ca este in beneficiul lor sa colaboreze cu autoritatile in combaterea crimei organizate.
Razboiul contra terorii nu poate fi separat de cel impotriva crimei transnationale. Punctele de convergenta dintre cele doua forme de crima internationala determina sa nu putem sa ne adresam uneia fara sa o mentionam pe cealalta. Concentrandu-ne asupra elementelor crimiale ale problemei terorismului, este posibil sa detectam operatiuni teroriste intr-un fel care nu ar fi putut fi altfel detectat.
Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in combaterea terorismului: urmarirea miscarii fondurilor, inghetarea activelor si imbunatatirea securitatii frontierelor sunt aceleasi folosite si in combaterea crimei organizate. Importanta actuala de a localiza resursele financiare ale terorismului si de a armoniza reglementarile internationale in miscarea capitalurilor sunt doar o parte necesarul de atingerea unei transparentei si in stimularea cooperarii internationale in materie de impunere a legii si a regulamentelor financiare.
Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri de tip retea in derularea operatiunilor acestora. Strategiile nationale ar trebui sa raspunda acestor retele cu retele. Coalitiile si cooperarea sunt necesare in dezbembrarea structurilor care permit celulelor sa opereze eficient. Schimbari majore sunt necesare in structurile guvernamentale, in sectoarele private si in relatiile internationale pentru a ne adresa cu eficienta acestor amenintari la securitate impuse de convergenta dintre roblemele terorismului si crimei organizate.
