Este un ansamblu mai complex si mai puţin omogen. Iniţial era aplicata persoanelor implicate in activitati economice.
Libertatea profesionala
Se refera la : – munca salariata; dreptul de stabilire; profesii independente; libera prestare de servicii.
-Curtea de Justiţie a admis dreptul de reşedinţa secundara
Regimul lucrătorilor salariaţi-egalitatea de tratament cu cei naţionali art. 6 TCE /11 TFUE
– Dreptul de stabilire art. 52 TCE/62 TFUE
– Dreptul serviciilor/dreptul de stabilire
– Directiva 7 sept 2005 recunoaşterea diplomelor si calificărilor profesionale
– Directiva Bolkenstein-tara de origine/tara de destinaţie
Simplificare a operaţiilor, ghişee unice
- Libertatea de circulaţie si de sejur
La început au fost complementare, ulterior odată cu introducerea noţiunii de cetăţenie, a capatat un caracter autonom.
–Directiva din 29 aprilie 2004 pentru cetăţenii europeni prevede un drept de circulaţie si unul de şedere.
Libertatea de circulaţie reprezintă dreptul de a ieşi si mai ales de a intra. . Sejurul poate fi sub 3 luni – nu e necesara viza sau de lungă durată, caz care implica asigurare de boala si resurse suficiente si permanenta –minim 5 ani pe teritoriul tarii.
Directiva privind dreptul de reşedinţa, directive privind dreptul la pensii.
Directiva din 29 nov. 2003 prevede permis de sejur de 5 ani
II.3 LIBERA CIRCULATIE A CAPITALULUI
– O libertate secundara, care facilitează celelalte libertăţi. Se operează o distincţie intre mişcările de capital propriu-zise si transferurile sau modurile de plata.
– Priveşte achiziţiile, extinderi de inteprinderi, investiţii imobiliare, operaţiuni cu titluri bancare, donaţii succesiuni.
– Tratatul de la Mastricht suprima orice restricţii reziduale cat si pe cele cu terţe state in vederea realizării UEM. Dispar discriminările fiscale fondate pe impozit de capital, regim de autorizaţie publica . Excepţii admise sunt cele legate de ordinea publica sau de securitatea publica.
-Exista in prezent tendinţa de acceptare a ideii interesului general aplicabila naţionalilor si străinilor
-Dezvoltari recente
Patriotismul economic Ex. guvernul francez a solicitat printr-un Decret din 2005 o lista a investiţiilor cu obligaţia obţinerii unor autorizaţii.
Lupta împotriva spălării banilor. Exercitarea controlului asupra destinatorilor de bani lichizi. Anumite societăţi de notari, avocaţi, agenţi imobiliari procedează la verificarea fondurilor manipulate de clienţi, au obligaţia de a anunţa autorităţile publice in cazul plaţilor cu mai mult de 15 000 euro.
- 4. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR
– Reprezintă activitati având un caracter industrial, comercial, artizanat. Activitati profesionale altele decât cele 3 libertati.
– Se aplica interzicerea discriminării pe baza de naţionalitate sau reşedinţa.
– Statele membre nu pot impune condiţii diferite furnizorilor de servicii care isi exercita activitatea provenind din alte state membre, sau unor receptori de servicii in alte state membre.
– Restricţii= exercitarea autoritatii fiscale din motive legate de securitate publica, politici publice, sănătate.
– Distribuţia de bunuri legate de transport; libertatea de capital e legata de serviciile publice
– Liberatea de servicii acţionează in special pentru servicii având caracter transfrotalier, in cazul in care furnizorul si beneficiarul se afla in state diferite. Din punct de vedere fundamental, activitatea sa este legata de alt stat membru.
– Accentul cade pe activităţile temporare/nepermanente
– Serviciile sunt remunerate care trebuie sa vina din surse private
– Liberalizarea serviciilor a fost intensa in anii 80 /si începutul anilor 90 aplicându-se in cazul băncilor, finanţelor, transportului, telecomunicaţiilor
– Serviciile au o pondere importanta in PIB de 70% pentru cele comerciale si de 20% pentru cele publice.
Provocări
– Metodele tradiţionale de armonizare si liberalizare pentru sectoarele individuale nu mai sunt de acord
– suprapuneri, legislaţie contradictorie
– dispoziţii armonizare pe baza unei abordări orizontale.
