După implementarea cu succes a Sistemului informaţional „ASYCUDA WORLD” şi a „Ghişeului unic” în diviziunile structurale ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova a demarat realizarea Concepţiei Sistemului de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1049 din 21 septembrie 2007. La moment, antreprenorul general, Întreprinderea de Stat „Vamtehinform” în comun cu Î.S „Centrul de Telecomunicaţii Speciale” şi S.A „Moldtelecom” realizează soluţia tehnică a proiectului pilot de testare a sistemul de supraveghere la posturile vamale – pilot: Leuşeni-Albiţa (rutier) şi Sculeni-Sculeni (rutier).
Securitatea posturilor vamale nu poate fi asigurată deplin fără o supraveghere video eficientă, care să permită atît monitorizarea în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor, cît şi înregistrarea imaginilor video, în scopul verificărilor ulterioare. Acest sistem este creat pentru monitorizarea şi prevenirea traficului ilicit de bunuri, autoturisme şi pasageri în cadrul posturilor vamale. Alte beneficii sînt asigurarea transparenţei activităţii birourilor vamale, excluderea cazurilor de corupţie, verificarea şi documentarea în regim online a comportamentului persoanelor supuse controlului şi a colaboratorilor vamali. De asemenea acest sistem va permite de a monitoriza zonele de trecere şi operaţiunile de intrare, ieşire şi staţionare, durata procedurilor vamale şi de a interveni pentru optimizarea lor.
O noutate absolută în acest proiect este subsistemul de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare a unităţilor de transport. Principalele sarcini de identificare a numerelor de înmatriculare în perimetrul interior al punctului vamal pentru cele două sensuri de deplasare în orice condiţii meteorologice, identificarea după ele a ţării înmatriculării unităţii de transport şi posibilitatea introducerii în baza de date a anumitor parametri ale vehiculelor (model, greutate, marfă) sînt şi ele subordonate scopului principal – de sporire a eficacităţii activităţii de monitorizare şi supraveghere a traficului, de control al acestuia, de identificare a unităţii de transport care se află sub un anumit consemn şi în oarecare altă situaţie în care recunoaşterea identităţii vehiculului este dorită. Informaţia acumulată de subsistemul de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare a unităţilor de transport va fi utilizată la desfăşurarea procedurilor vămuirii prin acţiune, la prelucrarea informaţiei declaraţiilor de import, inclusiv şi de import temporar. În ultimă instanţă, informaţia reală este de mare importanţă pentru funcţionarea ritmică a Ghişeului unic, anume pentru verificările specifice din bazele de date ale Serviciului Vamal şi Serviciului de Grăniceri.
Mai trebuie de menţionat şi principiile de bază ale creării sistemului de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor, care au la bază fiabilitate şi capacitate de depanare şi mentenanţă rapidă; uşurinţă de operare, funcţiile de bază fiind independente de factorul uman, neafectate de posibilele erori umane; imunitate la sabotaj şi condiţii de mediu, securitatea acestuia neputînd fi compromisă în nici o situaţie. Nu mai puţin important este şi simplitatea de instalare şi posibilitatea de extindere ulterioară. Capacitatea sistemului de extindere şi de modernizare este nelimitată, graţie utilizării echipamentelor moderne. Soluţia tehnică utilizată la implementarea proiectului corespunde cerinţelor de bază: ecologice, sanitaro-igienice, antiincendiare şi a altor norme în vigoare din domeniul asigurării condiţiilor de siguranţă pentru viaţa umană şi a sănătăţii.
Sistemul de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale, fiind în esenţă un sistem de management al securităţii, pe lîngă beneficiile enumărate va mai contribui la siguranţa publică şi menţinerea ordinii publice, prevenirea situaţiilor de urgenţă prin utilizarea camerelor de supraveghere video şi a sistemelor de senzori. Restabilirea cursului evenimentelor în baza analizei informaţiei din arhivă are şi ea o pondere în plan organizaţional, făcînd posibilă adoptarea de măsuri rezonabile pentru creşterea eficacităţii activităţii Serviciului Vamal.
Efectuînd analiza comerţului extern al Republicii Moldova, putem constata că este nevoie de întreprins măsuri rapide în scopul dezvoltării exportului, care implicit va duce la dezvoltarea economică durabilă a ţării. În acest sens sunt propuse spre ajustarea politicii comerciale ale RM următoarele măsuri :
- Introducerea modificărilor în cadrul legal şi instituţional, care guvernează activitatea de standartizare, certificare, acreditare. Normele legislative trebuie să fie armonizate cu normele europene şi internaţionale ;
- Susţinerea activităţii de elaborare a activităţilor tehnice armonizate cu directivele UE şi standartele naţionale ;
- Îmbunătăţirea structurii instituţionale ;
- Revizuirea activităţilor şi consulatelor ambasadelor Republicii Moldova peste hotare, îndreptarea activităţii acestora spre promovarea intereselor comerciale ale ţării ;
- Eficientizarea activităţii Departamentului Relaţii Economice Externe al Ministerului Economiei cu Ministerul Afacerilor Externe ;
- Reorganizarea activităţii departamentului de control vamal întru reducerea termenului necesar pentru perfectarea documentelor la export şi combaterea cu corupţia ;
- Diminuarea numărului excesiv de acte necesare la export ;
- Îmbunătăţirea mecanismului de rambursare a TVA la export ;
- Participarea la tîrgurile şi expoziţiile de interes major, organizarea misiunilor de afaceri pe pieţele ţintă ;
- Semnarea acordurilor de comerţ liber cu pieţele ţintă al exportului Republicii Moldova ;
Evoluţia comerţului extern de bunuri a reflectat traiectoria de dezvoltare în ansamblu a economiei. Pe fundalul crizei tranzitorii în prima jumătate a anilor ”90, atît exporturile cît şi importurile au crescut destul de încet. Relansarea economică firavă din anul 1997 a fost întreruptă de criza financiară din Rusia din 1998 care a cauzat prăbuşirea importurilor şi exporturilor. Noul avînt comercial a fost marcat de tendinţe divergente a comerţului extern. Exporturile au fost stimulate de relansarea economică regională şi efectele restructurării economice din Moldova, în timp ce importurile au fost impulsionate de creşterea puternică a veniturilor remise de peste hotare de către emigranţi aflaţi la muncă. Între timp regiml comertţului a fost liberalizat semnificativ. Mai mult decît atît, orientarea geografică a comertţului cu bunuri, precum şi structura sa, au cunoscut schimbări majore. Comertţul cu ţările UE au crescut atît a crescut atît de puternic, îmcît a adus UE pe poziţia de partener comercial principal pentru Moldova.
Structura exporturilor s-a schimbat radical pe măsura creşterii semnificative a unor grupe de mărfuri precum articolele textile şi hainele, graţie integrării intense a companiilor moldoveneşti în lanţurile europene de producere, în timp ce exporturile de vinuri şi produse alimentare au fost afectate negativ de şocurile comerciale, precum şi de incapacitatea de a asigura implementarea standartelor de calitate în sectorul alimentar. Comertţul cu servicii a evoluat diferit de cel de bunuri, înregistrînd un trend mai echilibrat.
O trăsătură comună atît pentru comerţul cu bunuri cît şi pentru acel cu servicii este liberalizarea regimului comercial. Spre deosebire de comerţul cu bunuri, exporturile şi importurile de servicii au evoluat mai echilibrat, balanţa comercială fiind destul de stabilă, înregistrînd excedent din anul 2006. CSI au rămas principalii parteneri comerciali în comerţul cu serviciile pe parcursul întregii perioade. Totuşi este necesar de menţionat că serviciile de telecomunicaţii au impact mai puternic asupra comerţului cu UE, decît cu ţările CSI.
Alte servicii exportate sunt transportul şi turismul. În mare parte, Moldova importă şi exportă aceleaşi categorii de bunuri. Fluxurile de comerţ ale ţării noasrte au fost sub presiune datorită crizei financiare din 2009 care a afectat dramatic comerţul mondial. De aceea în următoarea perioadă de timp fluxurile de comerţ vor fi sub comprimare semnificativă.
Astfel, comerţul extern poate fi stimulat prin factorii de ordin bugetar şi financiar bancar, factori fiscali şi valutari precum şi prin eliminarea obstacolelor de ordine tarifară. Promovarea reală a comerţului se poate realiza prin :
- Reprezentările comerciale a RM în străinătate ;
- Acordarea serviciilor de consultanţă şi asistenţă specializată ;
- Publicitatea comercială internaţională ;
Potrivit datelor statistice, în perioada anterioară şi comparativ cu ţările din regiune, sistemul de stimulare a comerţului Moldovei nu a fost format din totalitatea arsenalului de măsuri ce pot fi aplicate în vederea promovării comerţului, ci includea mai mult factori de ordin fiscal. Mai mult, exportatorii reali ai Moldovei au fost practic lipsiţi de susţinerea din partea statului fiind supuşi unor proceduri birocratice excesive care se aplicau obligatoriu pentru securitate şi permisiunea drepturilor de activităţi.
De beneficii mai mărite, faţă de alte sectoare, se bucurau producătorii din sectorul agricol.În acest sens, constatăm, că în Republica Moldova, s-au făcut formal mai multe tentative de creare a unui cadru de politici în domeniul dezvoltării complexului agro – industrial.
Totuşi, pînă nu demult, toate aceste tentative în mare parte s-au soldat cu insucces, fapt recunoscut oficial în textul Strategiei de Atragere a Investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006 – 2015 care printre cauzele principale ale eşecului politicilor anterioare menţionează :
- Axarea pe viziuni de dezvoltare a economiei naţionale, bazate pe structura economică moştenită de la sistemul sovietic ;
- Dezechilibrele globale şi schimbarea conjuncturii regionale ;
- Abordarea nesistemică la nivelul autorităţilor publice şi sectorului privat manifestată prin nivelul insuficient de coerenţă dintre politicile şi acţiunile de dezvoltare a regimurilor comerciale ( promovări comerciale ) şi a activităţilor investiţionale, inclusiv a unei oferte de produse şi servicii competitive, precum şi a celei de dezvoltare a infrastructurii calităţii ; imperfecţiunea sistemului de subvenţionare a întreprinderilor autohtone ; nivelul redus de promovare pe pieţele de desfacere externe.
Sistemul de stimulare a sistemului comercial din Republica Moldova practic nu este format şi include în marea majoritate elemente de impunere fiscală şi birocratice.
Datorită trăsăturilor specifice a Republicii Moldova, care sunt determinate de poziţia geopolitică favorabilă, coerţul extern joacă un rol important în dezvoltarea economică a ţării. În acest context propunem creearea condiţiilor pentru un comerţ deschis şi o politică de atragere a investiţiilor străine, utilizînd la maximum avantajele ţării determinate de condiţiile şi resursele sale naturale precum şi de existenţa potenţialului uman. Pentru dezvoltarea mai prosperă a comerţului extern a Republici Moldova, acesta ar trebui să se centreze puternic asupra liberalizării, stimulării exporturilor, lichidarea barierelor fiscale, susţinerea informaţională a producătorului autohton, organizarea tîrgurilor şi expoziţiilor cu participarea partenerilor străini, organizarea oamenilor de afaceri din Republica Moldova în alte ţări.
Fluxul de muncă din Republica Moldova, de bani în Republica Moldova, de mărfuri în ţară, reducerea capacităţilor de producere din ţară nu poate să se menţină pînă la nesfîrşit. Sub impactul unor factori politici, sociali, exodul de forţă de muncă din ţară va genera două probleme: va crea un deficit de forţă de muncă în ţară; nu va stimula creşterea cererii prin banii din exterior. În o astfel de situaţie, care este inevitabilă, economia Republicii Moldova se va confrunta cu probleme financiare grave. Schema desfăşurării unui colaps economic poate fi: cererea societăţii de mărfuri şi servicii din lipsa suportului financiar din exterior se reduce; importatorii, care constituie un sistem bine organizat instituţional şi financiar, vor falimenta; în consecinţă, numărul şomerilor va creşte considerabil; veniturile în bugetul de stat se vor reduce; multe activităţi, actualmente susţinute de remitenţe (educaţia, ocrotirea sănătăţii, serviciile telecomunicaţiilor, achitările serviciilor comunale etc.), vor deveni imposibile. Republica Moldova în următorii 15-20 de ani se va confrunta cu probleme economice fără precedent. În acest context, problemele care pot apărea potenţial, trebuie formulate astăzi. Republica Moldova şi-a dezvoltat economia tradiţională din contul factorilor extensivi: mai multă tehnică, de regulă de o eficienţă redusă, mai multă muncă manuală, valorificarea suprafeţelor etc.
Aceste posibilităţi de antrenare în procesele economice a resurselor suplimentare au avut o justificare: de creat locuri de muncă la sate prin cultivarea tutunului, sfeclei de zahăr, legumelor etc. Tehnologiile primitive de cultivarea a acestor culturi, exodul forţei de muncă peste hotare servesc argumente suplimentare că posibilităţile dezvoltării extensive a economiei Republicii Moldova sunt limitate. Reducerea factorilor productivi antrenaţi în economie devine o problemă de primă importanţă. Republica Moldova are de soluţionat probleme de perfecţionare a tehnologiiilor productive, de creştere a calităţii muncii prin pregătirea specialiştilor. Iniţierea producerii, ameliorării industriei devine problematică din cauza cererii reduse la produsele industriale. Dacă rata antrenării în procesele productive a muncii (sub presiunea exodului emigrant), a resurselor naturale se reduce (cazul Republicii Moldova), atunci problema poate fi soluţionată prin intermediul politicilor economice direcţionate spre creşterea acumulărilor productive. Deci, o problemă de importanţă majoră pentru guvernele ţării (pentru a anticipa colapsul economic potenţial) este crearea potenţialului productiv de o eficienţă economică performantă
Republica Moldova trebuie să-şi elaboreze o politică bugetar monetară adecvată situaţiei economice actuale, să-şi protejeze producătorul autohton în competiţia cu producătorii străini. Ameliorarea economiei Republicii Moldova poate deveni realitate dacă guvernul ţării prin poticile sale economice va contribui la protejarea agriculturii, la creşterea preţurilor la produsele agroalimentare în scopul creşterii potenţialului productiv al agriculturii, la creşterea exportului produselor agricole finale, la reducerea exportului de materii prime agricole, la optimizarea structurii exportului, importului, la diversificarea partenerilor economici, la restricţionarea investiţilor străine, producătoare de servicii în Republica Moldova, la crearea centrelor industriale în toate raioanele ţării, la crearea infrastructurii productive, la dezvoltarea teritorială a ţării.
La fel, în satele din Republica Moldova este necesar a crea infrastructure industriale cu capacităţi mici sau medii, însă mult diversificate; a organiza laboratoare, structuri ştiinţifice, filiale de proiectare pentru producerea produselor, tehnologiilor tangibile, intangibile, utilizarea metodelor de procesare a materiei prime agricole, a deşeurilor etc. Pentru dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova este necesar de dezvoltat industria ţării. Agricultura trebuie subvenţionată din contul ramurii industriale. Problemele Republicii Moldova pot fi soluţionate dacă autorităţile vor studia în profunzime problemele partenerilor economici externi.
Dezvoltarea economică a Republicii Moldova poate fi realizată numai dacă se va trece la sistemul planificat de dezvoltare economică, care va fi implementat nu prin directive, ci prin intermediul pîrghiilor economice. În Republica Moldova sunt necesare stimularea prin pîrghii economice crearea instituţiilor transnaţionale în domeniul cercetare–dezvoltare în scopul dezvoltării sectorului producerii ideilor, dezvoltării intelectuale a societăţii, actualizării cererii la produsele intelectuale, stimulării proceselor de educaţie, cercetare. În consecinţă, domeniul cercetare-dezvoltare, prin crearea potenţialului ştiinţifico-practic, va antrena în Republica Moldova şi alte companii transnaţionale din SUA, Japonia, UE.
