Motivele intrarii Romaniei in razboi erau cat se poate de clare, statul Roman avand de optat doar de partea carei tabere sa se alieze. Va prima fara indoiala faptul ca Austro-Ungaria era in general considerat un stat a carei desramare era iminenta in comparatie cu Rusia, taptul ca efortul de razboi urma a di raspatit de aliati, prin recunoasterea unirii teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei dualiste in tara, si nu in ultimul rand va prima afinitatea si simpatia clasei politice si majorittii fata de valorile occidentale, Franta si Anglia fiind considerate dintotdeauna aliatele Romaniei.
Aceste argumente au fost suficiente pentru ca Romania sa intre in razboi alaturi de Rusia, sa renunte la tratatul de alianta cu puterile centrale, si sa amane pentru moment „rezolvarea” situatiei romanilor dintre Prut si Nistru.
Participarea efectiva la razboi dupa 2 ani de neutralitate armata, va putea fi considerata una de sacrificiu, atat opinia publica interna cat si cea internationala, constientizand acum lipsa totala de pregatire si insuficienta armata a Romaniei. Eseul campaniei militare din 1916, va fi greu digerabil pentru societatea romaneasca, si mai ales pentru populatie.
Sprijinul puternic al aliatilor si motivarea soldatilor carora li se va promite pamanr si drepturi politice, vor fi suficiente pentru mentinerea fiintei nationale in decursul campaniilor militare din 1917, in pofida conditiilor externe nefavorabile ce vor obliga statul Roman sa incheie patea cu puterile centrale in Martie-Aprilie 1918 la Buftea.
Sfarsitul razboiului va gasi statul Roman din nou in conflict cu Germania si aliatii sai, fapt care-I va permite participarea la congresul de pace de la Paris alaturi de marile puteri invingatoare in razboi. Desi pricipiul nationalitatilor va reprezenta trasatura esentiala a acestui congres, marile pueri vor nesocoti interesele statelor mici si mijlocii din centrul si rasaritul Europei, inclusiv Romania. Aceasta va fi considerata un stat cu interese limitate, nefiind tratata pe picior de egalitate cu marile puteri. Mai mult, la sugestiile reprezentantilor acestora, statele care-si desavarsisera unitatea nationala impreuna cu cele recunoscut infiintate, vor fi obligate sa preia o parte a datoriei Austro-Ungariei, sa plateasca un cuantum important ce reprezenta avutia lasata mostenire de imperiul Austro-Ungar si Otoman, si nu in ultimul rand, sa plateasca o cota de eliberare ce reprezenta efortul economic si militar al armatei, pentru eliberarea unor teritorii aflate sub dominatie straina.
La sfarsitul razboiuli, marile puteri au recunoscut unirea Basarabiei, Bucovinei si a Transilvaniei cu vechiul regat, fapt care va modifica profund societatea romaneasca. Aportul fiecarei provincii va fi decisiv in realizarea unor salturi spectaculoase in toate domeniile. De la 8 milioane de locuitori, Romania va inregistra in 1930 ceva mai mult de 18 milioane, si de la 197 mii km², inregistrand 294 mii km², devenind acum un stat de marime medie in Europa.
Cresterile se vor regasi si in industrie sau agricultura, cresterea industriala fiind de 235%, suprafata terenurilor agricole si a padurilor dublanduse sau chiar mai mult.
Marea unire de la 1918 va reprezenta incoronarea unui ideal politic, cel al realizarii unitatii nationale.
Romania va gasi acum resursele necesare dezvoltarii si modernizarii in plan social, politic si economic mai ales.
Realizarea imediata a celor doua reforme extrem de importante (agrara si electorala) de la 1923, vor da cadrul general ce va caracteriza pentru toata perioada interbelica statul Roman ca fiind unul cu adevarat democratic in aceasta parte a Europei.
Toate aceste transformari importante ale societatii romanesti, nu vor reusi sa elimine multe din lipsurile existente in cadrul societatii, ceea ce va alimenta pe viitor fie aparitia unor curente si ideologii politice noi, fie izbucnirea unor puternice revolte sociale sau mentinerea unei instabilitati in viata politica.
Din punct de vedere intern, Romania va cunoaste acum o faza de maxima expansiune culturala si economica, datorita in special reunirii tuturor energiilor NU INTELEG in granitele unui singur stat.
