Introducere

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Religia este un element esenţial al culturii, deci o permanentă prezenţă în viaţa socială.Fiind o formă de bază a exprimării personalităţii umane, determinantă în comportamentulindivizilor, este şi sursă de conturare a unor grupuri sociale şi, implicit, de segregare şi conflicte. Definirea noţiunii de religie s-a dovedit a fi o sarcină grea pentru diverşii specialişti care s-au ocupat de studierea acestui fenomen. S-a ajuns însă la concluzia că religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la fiinţe sau forţe supranaturale (Dumnezeu, zei, îngeri, duhuri, demoni etc.), care determină formarea unei comunităţi morale alcătuitădin indivizii ce aderă liber. Vechimea acestui tip de comportament uman este foarte mare. Se presupune căapariţia credinţei în elemente supranaturale a însoţit procesul de apariţie a omului, deformare a conştiinţei sale în relaţie cumediul pe care îl locuia. Multe dintre elementele şiprocesele cadrului natural, în care omul îşi desfăşura activităţile, îi erau acestuia necunoscute. Dorinţa de a le înţelege a dus la apariţia în timp a unui sistem de gândiremenit să explice realitatea înconjurătoare. Studiile realizate de-a lungul timpului cu privire la credinţele religioase au scos înevidenţă faptul că toate religiile lumii au origini comune, multe dintre caracteristicile lor fiind asemănătoare, iar scopul unul şi acelaşi –cunoaşterea lumii înconjurătoare, auniversului şi a legilor sale. Astfel, se presupune că toate religiile au o sursă comună deinformaţie, indiferent de momentul apariţiei lor în timp, concluzie la care s-a ajuns ca urmare a numeroaselor asemănări dintre ele. Specifice multor religii sunt credinţa într-unul sau mai mulţi zei, existenţa unor scrieri sfinte, a unor întemeietori, personalităţi marcante care au iniţiat aceste sisteme de gândire. De asemenea, apar asemănări dar şideosebiri în ceea ce priveşte evoluţia lor în timp şi spaţiu, formele de organizare şi de manifestare. În cazul tuturor religiilor se poate vorbi despre un sistem de organizare mai mult sau mai puţin complex, despre practici fundamentale, despre obiceiuri şi tradiţii,despre spaţii sacre şi peisaje specifice.Diferenţe importante apar, însă, în ceea ce priveşte numărul de adepţi ai fiecărei religiişi repartiţia lor spaţială. Aceste diferenţieri s-au transformat în principalele criterii pe baza cărora s-a născut o clasificare unanim recunoscută. Astfel, se consideră că pe plan mondialexistă trei categorii principale de religii: universale, entice şi tribale. Religiile universal sunt cele care au deschidere către întreaga populaţie aGlobului. Cele trei religii universale unanim acceptate sunt creştinismul, islamismul şi budismul. Integrarea lor în această categorie a fost determinată de modul în care au evoluat şi s-au răspândit în spaţiu. Există un interes permanent în cadrul celor trei religii faţă de atragereade noi adepţi, indiferent de provenienţa etnică, socială sau geografică. În consecinţă,includerea în comunităţile respective este în general un proces simplu. În creştinism aceasta se manifestă prin botez şi comuniune, în islamism este necesară recitarea doctrinelor iar în budism aderarea la practici specific . De asemenea, cele trei religii s-au caracterizat şi încă se mai caracterizează printr-un misionarism activ, care are ca rezultat răspândirea rapidă şi pe spaţii largi a convingerilor respective. Ca urmare, în prezent elesunt cel mai mult răspândite pe Glob, având şi cei mai numeroşi adepţi.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei rezidă în efectuarea unei cercetări ample şi detaliate a pricipalelor religii pe continentul african.

În realizarea scopului mi-am propus următoarele obiective:

• Locul religiei in Africa
• Identificarea principalelor religii pe continental African şi impactul acestora asupra populaţiei
• Analiza religiei ca factor în dezvoltarea economică a Africii

Cuvintele cheie: religie, religii avraamice, religii indigene, Rastafari, Baha’I, religia animistă, San, spirit antreprenorial.

1. Date generale privind Africa

 

    

Pe continentul african se vorbesc peste 1000 de limbi şi dialecte, inclusiv cea mai veche limbă păstrată în forma sa arhaică până astăzi: limba N-U, vorbită încă de urmaşii triburilor de boşimani (pe teritoriul actual al Namibiei şi Botswanei). În Africa trăiesc şi mult mediatizatele triburi de Tuaregi (oamenii albaştrii ai deşertului, nomazi din nordul Africii), şi Masai (Kenya, Tanzania).Africanii sunt cei mai înalţi oameni din lume – tribul Dinka (Sudan), dar şi cei mai scunzi – pigmeii Mbuti (Zair).În partea nordică predomină religia islamică. Restul continentului este un mozaic al credinţelor şi religiilor locale. Creştinismul este prezent în fiecare stat, dar nu are o pondere semnificativă, cu excepţia Etiopiei.

Pe teritoriul actual al Etiopiei îşi are centrul Biserica Ortodoxă Coptă, desprinsă din Biserica Bizantină în anul 451 (sinodul de la Calcedon). Patriarhul copt păstoreşte peste 18 milioane de credincioşi aflaţi, în principal, pe teritoriul Etiopiei, Egiptului şi Eritreei.
Istoria acestei Biserici este fascinantă şi misterioasă fiind puţin cunoscută europenilor, la fel ca şi capodoperele de artă sacră ale ortodocşilor copţi.

2. Religia in Africa

Religia in Africa are mai multe taisuri pentru ca pe acest continent salasluiesc multe tipuri de oameni organizate in constructii politice diferite si care nu impartasesc aceleasi religii. Multi dintre bastinasi au aderat la islam sau crestinism, insa multi sunt si cei care au ramas fideli religiilor aboriginale. Printre cei care s-au dat pe langa religiile mari ale lumii mai sunt si cei care impletesc religia proprie, traditionala, cu cele populare, realizand un sincretism religios. Din cauza colonializarii religiile traditionale au inceput tot mai mult sa paleasca in favoarea asa-ziselor religii noi, prozelitismul ducand la cresterea comunitatilor de crestini si musulmani.

Religia in Africa are o sumedenie de feţe si tinde sa inspire cultura, arta si traditiile filosofice ale continentului. Precum se intampla pe fiecare continent, si in Africa exista religii proeminente ce se bucura de o mare parte a atentiei populatiei, de aceasta data crestinismul si islamul ducand lupta cu privire la “cucerirea” unui numar tot mai mare de adepti. Cultele religioase cu un numar mai mic de adepti nu lipsesc insa, asa cum nici credintele indigene ce dateaza de milenii intregi nu puteau lipsi. Cultura Africana a reusit sa isi pastreze vaste ritualuri si credinte stramosesti pe care nou-venitii nu au putut sa le inlature, oricat si-ar fi dorit.

3. Tipuri de religii pe continental Africii:

Religiile traditionale

Religia in Africa era la origini politeista sau monoteista, acum continentul impartasind un mare numar de credinte diferite. Desi multe societati africane impartasesc aceleasi traditii, acestea sunt specifice doar anumitor grupuri etnice. Acestea au ajuns in ultimul timp sa fie minoritati pentru ca islamul si crestinatatea s-au extins cu rapiditate. Unii dintre ce care adera la alte religii nu renunta in totalitate la cea traditionala, iar intreaga comunitate religioasa este schimbata intr-o mare sau mica masura.

Unele tipuri de religie traditionala venereaza un zeu in timp ce alte forme in care se gaseste religia in Africa venereaza doi zei gemeni. Pe langa aceste etnii religioase, exista si societati care venereaza elemente naturale ori astronomice: luna, soarele, pamantul, apa, fulgerul, natura. Fiecare zeitate sau forta a naturii venerata putea avea propriii preoti sau preotese care sa ii slujeasca, intreaga comunitate ajungand sa se roage in vremuri de nevoie si facand sacrificii pentru a chema puterea binecuvantata a zeilor.  Unele grupuri etnice din anumite parti ale Africii credeau in trinitati dumnezeiesti formate din Tatal, Mama si Fiul. In alte comunitati religioase africane, zeul suprem erau o fiinta adrogina. Diversitatea din cardul religiei africane nu lipsea deci, fiecare grup etnic avand propriile crezuri si ritualuri.

Religia in Africa se bazeaza pe ritmuri de trecere, ceremonii religioase sau dansuri tribale care au rolul de a facilita comunicarea oamenilor cu lumea spirituala. In Ghana, anumite triburi considera ca Dumnezeu este format dintr-un parteneriat intre un barbat si o femeie. Lisa este barbatul care judeca si pedepseste, iar Mawu este femeia care iarta si obladuieste. O singura divinitate feminina este venerata in culturile religioase din Africa si anume Zeita sau Marea Mama. Aceasta este venerata in Sudan, de catre un grup bastinas care crede ca ea a dat nastere lumii si oamenilor. Politeismul se intinde inca din vremea egiptenilor antici si a ajuns pana in vestul Africii unde credinta Orisha venereaza mai multi zei.

Religiile indigene

Religiile indigene  – caci despre ele este vorba – insumeaza un mic procent din totalul numarului de credinciosi de pe continent, gasindu-se in general doar in anumite state. Aceasta dovada spirituala din trecut este mentinuta vie de catre cei care nu pot si nu doresc sa renunte la cultura, identitatea si spiritul propriu ce dainuie de secole in comunitate. Religiile traditionale africane au fost transmise oral de la generatie la generatie, cumuland secole, daca nu chiar milenii, de cunoastere, intelepciune si credinta stramoseasca. Aceste credinte spirituale nu au initiatori sau profeti sau misionari care sa perpetueze ideologia religioasa a cultului, insa au credinciosi care nu se lasa influentati de alte religii, ramanand stoici in traditiile lor. Printre religiile indigene africane se numara Yoruba, Igbo si Serer.

Religia in Africa a cunoscut un sincretism religios infloritor. Diferitele scoli de gandire care s-au perindat pe acest teritoriu au fost asimilate in fel si chip, iar credintele indigene au fost imperecheate cu noile concepte religioase. Integritatea religioasa a continentului a fost deci serios zdruncinata, atat credintele indigene, cat si cele migrationiste ajungand sa se intalneasca intr-un punct comun si pierzandu-se astfel „puritatea” lor. Unele religii indigene africane insa impartasesc aceleasi ritualuri si idei precum cele avraamice, tocmai de aceea nu se poate vorbi in cazul lor de un sincretism religios.

Religiile avraamice si efectul lor asupra religiei in Africa

Desi acum cateva secole credintele bastinase erau unele monoteiste sau politeiste, acum acestea sunt tot mai umbrite, unele ajungand in pragul extinctiei, pentru ca tot mai multi africani adera la credintele islamice si la crestinism. Desi africanii au imbratisat cu sau fara voia lor aceste culte religioase, ei nu au uitat nici de propriile invataminte religioase si le muleaza pe cele nou acumulate. Acum cativa ani se estima ca musulmanii acumuleaza 45% din populatia africana, in timp ce crestinismul a acumulat 40% din africani.

Islamul

Conform ultimelor studii, islamul este cea mai raspandita religie in Africa, acesta acumuland 45% din membrii comunitatilor africane. Acest numar de oameni cumuleaza un sfert din intreaga populatie de musulmani de pe Glob. Islamul are radacini istorice inca din timpurile in care Mohamed si urmasii sai au fugit din Abisinia de frica persecutarii arabilor. In Africa de Nord, islamul s-a imprastiat odata cu invazia Egiptului prin Peninsula Sinai care a fost urmata de cucerirea rapida a armatelor arabe. In Africa de Vest, musulmanii au ajuns sa isi propovaduiasca religia pe calea comertului sau a negotului cu sclavi. Islamul se gaseste cu precadere in Nordul Africii si in cornul Africii, predominand si in vestul si coasta de est a Africii.

Creştinismul

Religia in Africa a fost influentata si cucerita si de crestinism. In zonele din sudul Saharei aceasta este religia predominanta in asezarile mari. Desi ambele religii avraamice s-au extins rapid pe continental african, acestea au fost adaptate intr-o mai mica sau mare masura contextelor culturale si sistemelor de credinta deja existente. Islamul ar fi religia predominanta pe continental african, ingloband peste 45 % dintre credinciosi.  Aceasta religie este predominanta in Nordul Africii, acolo unde a ajuns odata cu profetii lui Mohamed si cu invadarea Egiptului de catre armatele arabe. In Africa de Vest, o zona cu importante comunitati de musulmani, religia a ajuns prin caile de negot si navele marinaresti. Pe langa romano-catolici si protestanti, in cadrul acestei regiuni se afla si noi religii sincretice si mesianice care s-au dezvoltat in urma contopirii crestinismului cu formele locale de religie. Printre aceste forme de religie se numara biserica Aladura si biserica Baptista Nazarineana. Si Martorii lui Iehova sau Adventistii de Ziua a Saptea se afla printre religiile acceptate in Africa. Cele mai „batrane” denominatii sunt insa cele din Egipt, Etiopia si Eritreea, toate apartinand ortodoxiei orientale. Chiar din primele secole de crestinatate, Africa a dat crestinismului figuri importante, sfinti si chiar trei papi.

Numărul creștinilor din Africa a crescut considerabil în ultimii ani, devenind principala religie a continentului.

Date neoficiale ale Centrului de Studii asupra Noilor Religii (CESNUR), citate de cotidianul La Stampa, arată că procentul creștinilor de pe continentul african a ajuns la 46,53%, în timp ce musulmanii reprezintă 40,46% din totalul credincioșilor africani. Doar 11,8% dintre locuitorii continentului mai păstrează vechile religii tradiționale africane.

„Aceste date sunt încă neoficiale, dar au o mare importanţă istorică, culturală şi politică”, a spus sociologul italian Massimo Introvigne, fondatorul CESNUR.

„Sigur, nu toată lumea este mulțumită cu această evoluție,” a adăugat Introvigne. Sociologul susține că dezvoltarea numerică a creștinilor poate constitui cauza unor atacuri. „Unii islamiști ultra-fundamentaliști consideră că este scandalos să existe mai mulți creștini decât musulmani în Africa și trec la acțiune persecutând sau chiar ucigând creștini în țări precum Nigeria, Mali, Somalia și Kenia,” a mai spus sociologul. „Potrivit ultra-fundamentaliștilor, bătălia care va decide dacă lumea va fi creștină sau musulmană se dă în Africa. Iar islamul pierde. De aceea ripostează cu bombe,” a conchis Introvigne.^[1]

Religia Rastafari

In Africa mai este adoptata si miscarea Rastafari care inca mai are un numar mare de credinciosi. Sate intregi se ghideaza dupa invatamintele Rasta, pe Coasta de Fildes aceasta religie fiind proeminenta.

Iudaismul

Iudaismul s-a imprastiat si el peste tot in Africa, insa adeptii sai sunt in numar mic. Aceasta forma de religie are o istorie intortocheata pe coastele Africii, cele mai populate regiuni cu evrei fiind Uganda, Etiopia, Ghana, Nigeria si Africa de Sud.

Religia Baha’i

Dupa crestinism si islam, religia in Africa mai cunoaste si popularitatea credintei Baha’i. Africanii au o istorie indelungata cu aceasta credinta, printre ei aflandu-se si primii credinciosi. Timp de 25 de ani, aceasta religie a fost considerate legala in Egipt, insa a devenit tinta protestelor si persecutiei.

In zona marilor lacuri si in Africa de Sud exista comunitati de hindusi, si, desi aceasta religie nu este preponderenta pe teritoriul african, ea dateaza inca din timpurile medievale si pre-coloniale. Inca din secolul 10 se cunosc influentele aduse de Hinduism pe continentul african, aici unde se gasesc si temple inchinate zeitatilor hindu.  Cea mai mare comunitate de hindusi si cea mai influentata zona de aceasta religie sunt insulele Mauritius.

Religia animistă

Populațiile tribale africane de rasă negroidă numără sute de milioane de oameni și se întind la sud de Sahara, din Senegal (de la Oceanul Atlantic) până la Marea Roșie și de la Lacul Ciad până în Africa de sud. De la Ecuator până în Africa de sud se întind triburile BANTU,cele mai omogene din punct de vedere lingvistic.
Religia animistă a acestor populații este în regres sub tripla influență a propagandei musulmane, a evanghelizării creștine și a civilizației laice occidentale. Totuși, aceste triburi reprezintă populația animistă cea mai numeroasă din lume. Diferitele triburi au deosebiri importante și-n credințele și practicile lor religioase dar trăsăturile comune sunt destul de numeroase ca să se poată zugrăvi un tablou general, schematic, dar destul de exact. 

Religia San

Religia San este specifica oamenilor din sudul Africii. Poporul Khoisan este divizat in doua grupuri care au credinte diferite, insa atat San, cat si Khoikhoi au extrem de multe puncte comune in ceea ce priveste religia. Religia aborigena contine numeroase dansuri, ritualuri si povesti sau legende dupa care credinciosii se ghideaza. Fiecare dintre cele doua parti ale religiei are propriile traditii, insa ele se unesc prin aceleasi principii la un anumit punct. Cultura aborigena este una dintre cele mai interesante tipuri de proto-religii de la care pornesc sau au pornit toate religiile la un moment dat, iar religia San este un bun exemplu in acest sens.

Ca in fiecare religie politeista, si credinciosii San au un asa-zis panteon de zei pe care ii venereaza, majoritatea acestora fiind reprezentari animiste ale fortelor naturii sau ale anumitor activitati.  Aborigenii le venereaza pentru a avea noroc si a atrage fortele pozitive de partea lor, in timp ce zeitatile malefice sunt multumite prin ofrande de diferite feluri. Fiecare zeitate venerata de credinciosii Khoisan are propria legenda care o leaga de alte divintati supranaturale.

Vrăjitoria

In ciuda eforturilor propavaduitorilor Islamului de a impune religia profetului Muhammad in Africa sub-sahariana, bastinasii nu renunta la vrajitorie si accepta Islamul doar formal, continuand sa fie credniciosi practicilor oculte stramosesti.

La fel stau lucrurile si in cazul crestinismului. Cu toate misiunile de evanghelizare desfasurate de catre sectele crestine neo-protestante si de Biserica Romano-Catolica, localnicii aleg sa devina crestini sau musulmani doar in functie de avantajele materiale oferite de catre reprezentantii celor doua mari religii monoteiste aflate in goana dupa noi enoriasi. Insa, in adancul sufletelor lor si in viata de zi cu zi, africanii nu isi uita traditiile vechi de milenii.

Rezultatele studiilor si cercetarilor intreprinse de Institutul Gallup au evidentiat ca in 18 din cele 47 tari africane, practicile vrajitoresti se afla pe val la ora actuala. Aproximativ 15% dintre locuitorii Ugandei s-au reintors la vrajitorie, pe cand proportia celor care practica si cred in magia neagra a ajuns la 95% in tari precum Coasta de Fildes sau Benin.Per total se estimeaza ca numai putin de 55% dintre locuitorii Africii sub-sahariene sunt convinsi de puterea si eficienta ritualurilor vrajitoriesti, apeland la samanii locali ori de cate ori au nevoie.

Vrajitorii africani castiga teren in randul bastinasilor datorita „policalificarii” de care multi dintre ei dau dovada. Multi vraci nu arunca doar blesteme si farmece asupra dusmanilor, ci ofera si asistenta medicala, tratand diverse afectiuni dupa metode naturiste. De asemenea, tot mai multi politicieni africani angajeaza pe bani grei serviciile cat mai multor vrajitori care primesc sarcina de a „distruge” din punct de vedere psihic si emotional rivalii din alte partide. 

Religii recent apărute

Credintele nou-aparute sau cele care au cazut timp de secole intr-un con de umbra au ajuns si pe teritoriul african. Printre credintele transcedentale care sunt active si in Africa se afla curentul New Age, Wicca, druidismul, zoroastrianismul si curentul rasta.

Se cunoaste si o crestere a celor care declara ca nu au niciun fel de religie, care sunt agnostici, atei, secularisti. Un numar mai ridicat al cetatenilor care nu au o religie se poate ridica pana la 20% din populatia unor tari,, iar cel mai mare procentaj de acest fel se intalneste in Africa de Sud, Botswana, Togo, Coasta de Fildes, Libia, Angola, Etiopia, Algeria, Zimbabwe, Sudan si Mozambic.^[2]

Fetișismul predomină religia africană.

     Fetișul este un obiect căruia i se atribuie putere magică supranaturală. El este, în general, fabricat de un ghicitor care folosește în acest scop dinți de animale sălbatice, smocuri de păr, vegetale speciale, pietre etc. unele fetișuri sunt proprietatea personală a unui individ, altele aparțin întregului sat. Li se atribuie o eficiență specifică. Un anumit fetiș asigură sănătate sau vindecă de boală, altul asigură vânătoarea reușită sau izbândă în război, altul aduce ploaia, altul produce fertilitate. Dacă fetișul nu-și face efectul scontat, este uneori pedepsit. Părăsirea fetișurilor sau arderea lor este un semn al convertirii lor la o religie superioară, dar misionarii care vor să le păstreze din interes etnografic își compromit lucrarea fiindcă sunt bănuiți că vor să le folosească în scop magic.

4. Africa sub-sahariană

Africa sub-sahariana este unul dintre locurile cele mai mai religioase din lume, aici numarul musulmanilor si al crestinilor crescând de mai mult de 20 ori în ultimul secol, conform unui studiu american efectuat de Pew Research Center. Conform acestui studiu amplu, care a presupus interogarea a 25.000 de africani, în 60 de limbi si 19 tari, numarul de musulmani din Africa sub-sahariana a crescut de la 11 milioane în 1900, la 234 milioane în 2010. Crestinii au crescut chiar mai rapid, de la 7 milioane la 470 de milioane. În prezent, un crestin din cinci, din lume, si un musulman din sapte, traiesc în Africa sub-sahariana. Pe întregul continent african „cele doua religii sunt insa echilibrate”. „Africa a cunoscut o transformare remarcabila religioasa într-un timp foarte scurt”, a subliniat Luis Lugo, director al Pew Forum on Religion and Public Life, care a realizat sondajul. Mai mult de 1/4 din populatia acestor tari este angajata în practici spirituale traditionale africane.“ – spune Lugo, intervievat de AFP. „Nici Crestinismul, nici Islamul, nu progreseaza în Africa în detrimentul celeilate religii”, spune raportul. Din punct de vedere geografic, în timp ce partea de nord a Africii este covârsitor musulmana, iar zona de sud crestina, „zona de întâlnire se situeaza în mijlocul continentului, pe o linie care se întinde din Somalia înspre Senegal”. „Pentru unii experti, aceasta zona este o falie religioasa sensibila, unde au si aparut de altfel si primele atacuri Al Qaeda, cum ar fi exploziile din ambasadele americane din Kenya si Tanzania, în 1998, si mai multe conflicte etnice recente în Nigeria”, a spus raportul Center Pew.

Cercetătorii spun că au găsit cel mai religios loc de pe pământ: între frontiera sudică a Deșertului Sahara și vârful Africii de Sud. Religia este “foarte importantă” la mai mult de trei pătrimi din populație în 17 din cele 19 națiuni sub-sahariene, după un alt sondaj.
În contrast, Statele Unite, țara industrializată cea mai religioasă, 57% din oameni declară că religia este foarte importantă. Însă din punct de vedere continental, “Africa sub-sahariană este cel mai religios loc de pe pământ” spune Luis Lugo, director al Pew Forum on Religion and Public Life, organizația care a publicat studiul în 15 aprilie.

5. Religia spiritului antreprenorial in Africa

Pe un fundal religios teoretic echilibrat in care islamul si crestinismul par sa fie cele care impart statul intre nord si sud, reprezentatiile semi-religioase in toiul noptii, ritualurile menite sa ofere protectie sau sa alunge spiritele malefice isi gasesc inca locul in societatea nigeriana. Contrastul intre practicile religioase locale si cele ale islamului si crestinismului nu resusesc sa socheze pe nimeni care a fost deja expus realitatii africane, dimpotriva, face simplu parte din farmecul Africii. Insa efervescenta cu care crestinismul este trait creaza un peisaj puternic contrastant intre sudul predominant crestin  si nordul islamic cu sobrietatea si strictetea ce ii sunt atribuite. Ce-i drept, deosebirile intre cele doua zone nu se limiteaza doar la religie, ci se extind in spatiul etnic, cultural si lingvistic la fel de pregnant.

In partea de sud, in special in spatiul imens si aglomerat al Lagosului, crestinismul sub toate formele sale ofera unora oportunitatea unei „afaceri” mai mult decat prospere. Profitand de un cadru legislativ propice care confera statutul de organizatie non-guvernamentala bisericilor si in consecinta scutirea de la plata oricaror taxe pe langa multe alte beneficii, pastorii foarte populari conduc congregatii de mii de oameni gata sa le asculte fiecare predica. Cladiri de marimi impresionante devin neincapatoare la sfarsitul fiecarei saptamani, oferind spatiul ideal nu doar raspandirii mesajului crestinismului, ci si produsului oferit spre vanzare: binecuvantari si iertare de pacate la un pret convenabil, 1000 de naira, echivalentul a 20 lei.

Ca in cazul oricarei afaceri profitabile, bisericile importante au stiut sa se extinda, iar una dintre modalitatile de a face chiar asta a fost deschiderea de universitati afiliate lor. Argumentele sunt pro si contra. Pe de-o parte, oferirea de alternative la sistemul public de invatamant nu poate fi considerata a fi daunatoare. Pe de alta parte, argumentul folosit cel mai des, conform caruia se doreste crearea de institutii de invatamant care sa impartasasca valorile bisericilor afiliate, ajutand prin urmare comunitatea nu isi poate demonstra validitatea. Taxele de scolarizare sunt prohibitive comparativ cu cele din sistemul public de invatamant pentru majoritatea oamenilor de rand, devenind in consecinta elitiste, orientate catre profit.

Totodata, sistemul bisericesc nu face exceptie situatiei de coruptie larg raspandita. Astfel, profturile imense obtinute de pe urma comercializarii crestinismului nu pot fi cuantificate cu acuratete, la fel cum si directia in care se indreapta este imposibil de identificat. Insa, in timp ce majoritatea participantilor la slujbe isi gasesc drumul spre biserica folosind transportul public, pastorii de inalt nivel foarte influenti apar in masini extrem de costisitoare. Asta nu pare a surprinde pe nimeni, iarasi contrastul pare a fi larg acceptat ca facand parte din realitatea cruda in care isi gaseste locul.

In ciuda raspindirii largi de care acest fenomen se bucura, multi prefera inca bisericile mici, fie cladiri, casute de lemn sau corturi improvizate in aer liber conduse de catre pastori devotati bunastarii congregatiei proprii, ca fiind locul in care sa isi exprime credinta. In fine, pentru credinciosii de rand asta pare a fi cel mai important, din pacate insa nu ii poate opri pe cei ce vad in biserica oportunitatea unei imbogatiri relativ rapide, oameni ce ar putea exprima cu usurintă: ”there’s no business like church business”. 

Bibliografie:

1. Pricipalele religii in Africa https://sites.google.com/site/africatraditie/religii (vizitat 01.04.13)
2. Religia in Africa http://www.doxologia.ro/lumea-crestina/africa-cel-mai-religios-continent-al-lumii (vizitat 01.04.13)
3. Religia in Africa http://cartheo.wordpress.com/tag/religii-africane/ (vizitat 02.04.13)
4. Religiile pe continentul african http://hora.md/blog/traditii_internationale/1489.html (vizitat 02.04.13)
5. Rolul religiei in Africa http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-11735757-religia-spiritului-antreprenorial-africa.htm (vizitat 02.04.13)
6. Religiile popoarelor africane http://www.descopera.org/religiile-popoarelor-africane/ (vizitat 25.03.13)
7. Religia in Africa http://adventist.md/archives/17578 (vizitat 25.03.13)
8. http://www.descopera.org/religiile-popoarelor-africane/ (vizitat 25.03.13)
9. Religia in Africa http://dli.ro/religia-in-africa-2.html (vizitat 02.04.13)
10. Principalele religii in Africa http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Crestinismul–religia-cu-cei-mai-multi-adepti-in-Africa-7556.html (vizitat 25.03.13)
11. Глава 6. Религии народов Африки   http://religion.historic.ru/books/item/f00/s00/z0000008/stshtml (vizitat 02.04.13)
12. Mircea Eliade,Ioan P. Culianu, (1993),Dicționar al Religiilor, Humanitas, București. Pag 34

 

^[1] http://adventist.md/archives

^[2] ^ ^a b c d Mircea Eliade, Ioan P. Culianu, Dicționar al Religiilor, Humanitas, București, 1993, p. 34.