Publicat în

Schimbări ce vin odată cu aderarea la Uniunea Europeană

O schimbare importantă se va produce în administraţia locală după aderare. Cea mai importantă verigă în procesul de administrare a fondurilor europene, va trebui să se obişnuiască cu ideea unei interdependenţe crescute.

Perspectiva intrării în clubul european şi evoluţia bună a economiei a atras deja atenţia investitorilor străini. Aderarea la Uniunea Europeană va determina creşterea investiţiilor străine, ceea ce va însemna o creştere a competiţiei pentru actorii de pe piaţa locală. De asemenea regulile vor deveni mai dure odată cu intrarea în vigoare legilor europene.

 

Situaţia investiţiilor străine

 

Spre deosebire de istoria recentă Guvernul va pierde posibilitatea de a intervine în favoarea unei firme sau industrii. Ajutoarele de stat vor fi interzise iar unele companii fi, poate pentru prima dată după 15 ani pe cont propriu.

Dar, ajutorul de stat nu e singurul domeniu în care Guvernul va avea mâinile legate. Libertatea de decizie îi va fi îngrădită din cauza felului de repartizare a forţelor în Parlament.

Aderarea aduce schimbări şi în structura ofertei, în sensul că produsele comercializate vor trebui să respecte nişte standarde de calitate, aceasta conducând la scăderea majorităţii mărcilor locale şi creşterea celor internaţional globale ca pondere în oferta de pe piaţă.

Apropierea de data integrării în Uniunea Europeană va provoca cele mai mari dureri de cap IMM – urilor. Atrase de premisa aderării în 2007, costurile scăzute şi de mărimea pieţei autohtone, tot mai multe firme vor lua în calcul dezvoltarea afacerilor în România.

IMM – urile autohtone vor resimţi din plin concurenţa companiilor străine, care au mai uşor acces la resurse financiare şi care beneficiază de echipamente de performanţă.

Prin apropierea de Uniunea Europeană, se elimină majoritatea avantajelor fiscale faţă de competitorii străini.

Mulţi dintre proprietarii între de mici afaceri din România au înţeles însă pericolul şi încearcă să pună în aplicare strategii care să le asigure supravieţuirea.

EXEMPLU:

Compania bucureşteană „Piramida”, specializată în fabricarea de şerveţele personalizate, domeniu nu foarte exploatat pe piaţa autohtonă, a ales ca strategie de supravieţuire în perspectiva aderării la Uniunea Europeană şi apariţiei de noi concurenţi pe piaţă, micşorarea afacerii astfel încât compania să se rezume doar la micii cumpărători.

În acest moment firma deţine 19 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7 mld. lei. Integrarea va atrage creşterea costului cu forţa de muncă de aceea în 2005 firma doreşte să investească în retehnologizare în speranţa obţinerii unei creşteri a productivităţii.

Compania clujeană „Careme” specializată în fabricarea de lumânări decorative au resimţit deja apariţia concurenţei străine pe piaţa pe care activau. Deşi principala activitate erau lumânările artistice, compania a trecut şi la fabricarea de lumânări clasice pentru a ocupa un loc cât mai mare pe piaţă.

 

Şi forţa de muncă tânără şi calitativ bună va continua să migreze după aderare până când raportul dintre salarul unui român şi productivitatea va fi acelaşi ca şi în străinătate. Astfel IMM – urile vor trebui să găsească soluţii de supravieţuire iar companiile companiile care au profitat de conjuncturi favorabile, inclusiv mână de lucru ieftină vor dispărea.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *