Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a profilurilor si aplicatiilor teroriste pe glob, formele sinucigase si psihologia actelor criminale din randul gruparilor teroriste. Fiecare grupare terorista este unica in felul ei, de legitimare prin violenta si teroare, iar in spatele actelor criminale, gruparile teroriste detin o doctrina sincretista politico-religioasa fundamentata la rang divin, bine intiparita in mintile lor, luptand pana la atingerea acestora.
Dupa ideologie, gruparile teroriste se clasifica conform urmatoarelor patru tipologii: nationalist-separatiste fundamentalist religioase
social-revolutionare.
Aceasta clasificare este bazata pe supozitia ca gruparile teroriste pot fi diferentiate prin ideologia lor politica. Categoria social-revolutionara a fost numita si „idealista”.
Teroristii idealisti lupta pentru o cauza radicala, o convingere religioasa sau o ideologie politica, inclusiv pentru anarhism. Desi unele grupari nu se incadreaza practic in nici una dintre aceste categorii, tipologiile generale sunt importante deoarece toate campaniile teroriste sunt diferite, iar intentiile gruparilor din aceeasi categorie generala tind sa aiba mai multe in comun decat cele de categorii diferite. De exemplu, IRA, ETA si LTTE au toate motivatii nationaliste puternice, in timp ce fundamentalistii islamici si gruparile lui Aum Shinrikyo sunt motivate de convingeri religioase. O a cincea tipologie, pentru teroristii de aripa dreapta, nu face obiectul acesti lucrari.
Toate gruparile teroriste au ceva in comun si anume strategiile lor de lupta individuala sau de grup restranse iar categoriile terorismului sunt de tip violent, sinucigas, agresiv, distrugator netinand seama de civilii nevinovati si organizatiile cu caracter religios sau politic.
Tehnicile lor de lucru sunt: asasinatele individuale si colective, rapirile si luarea de ostatici, deturnarile de avioane, distrugerea avioanelor civile, lansarile de bombe masiv explozibile, manipularea prin mass-media, instrumente de persuasiune, instruirea psihofiziologica eficienta de rezistenta si motivatie criminala.
Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul se imparte in terorism international si terorism intern.
- TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)
In contextul unei tipologii largite, este de aratat ca terorismul poate fi privit si din
punct de vedere al spatiului in care se practica si al intinderii efectelor sale. In activitatea sa delictuala autorul actului de teroare interna aduce atingere si unor bunuri materiale, dar aceasta distrugere este savarsita tot cu mijloace de natura sa provoace un pericol general. Sunt mijloace a caror folosire poate provoca pagube nebanuite si atinge chiar uneori obiective care nu intrau poate in atentia autorului. Simpla folosire a unor asemenea mijloace este, fara indoiala in stare sa provoace, pe plan intern, climatul de ingrijorare si teroare urmarit de autor.
La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000 atacuri atribuite terorismului intern soldate cu peste 50.000 de victime. Dupa cum se observa si in graficele de mai sus, tendinta este intensificare ale acestor actiuni.
- B. TERORISMUL INTERNATIONAL
Terorismul international constituie infractiune sui generis, adica un tip special de infratiune, caracterizata printr-un element de extraneitate: pregatirea si executarea acestei infractiunii, subiectele pasive si active, mobilul, mijloacele de infaptuire ale autorului, intereseaza mai multe state. Ansamblul de crime si delicte care constituie terorismul imbraca, in anumite circumstante, un caracter international, fie pentru ca savarsirea sau efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai multor state, fie prin faptul ca aduc atingere unor bunuri juridice de mare valoare, a caror protectie constituie o conditie esentiala pentru mentinerea raporturilor de buna intelegere intre state si in consecinta a pacii internationale.
Intr-o incercare de analiza efectuata pe aceasta cale e necesar sa avem in vedere aspectul formal si aspectul material al infractiunii de drept international. Primul aspect consta in posibilitatea de a urmarii si a judeca pe autorul infractiunii, independent de locul unde infractiunea a fost comisa.
Cat priveste criteriul material, pentru a considera un act ilicit drept infractiune a dreptului natiunilor, conform savantului profesor Donnedieu De Vabres, exista urmatoarele premize:
- Savarsirea actului criminal se prelungeste pe teritoriul mai multor state
- Bunul caruia i s-a adus atingere sa prezinte pentru comunitatea internationala o importanta materiala sau morala
- Actul criminal sa ofenseze grav sentimentul de justitie si de respect datorat demnitatii umane, sentiment propriu tuturor oamenilor
Caracterul internaţional al terorismului
Juriştii penalisti au aratat multa prudenta cu privire la infracţiunile care trebuiau sa intre in lista incalcarilor de drept international. Acesta a fost si cazul infractiunilor de terorism. S-a examinat intotdeauna daca o infractiune are toate elementele pentru a fi considerata o infractiune internationala.
Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care autorii actioneaza in scopuri politice colective demonstrandu-se acest fapt. Printre actele de aceasta natura se numara acelea a caror efecte daunatoare se manifesta pe teritoriul mai multor state si cu o atare intensitate incat pune sub amenintare insasi ordinea politica internationala.
Din punct de vedere al aplicarii in spatiu a regulilor de drept penal, pentru infractiunile de terorism, toate statele ar trebui sa accepte principiul universalitatii. Pentru aceste infractiuni ar trebui deci, sa se aplice legile penale ale fiecarui stat, indiferent de locul unde actele de teroare au fost comise si independent de nationalitatea autorului.
In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu caracter international cauzand peste 15.000 de victime. Terorismul international a devenit principalul inamic la statelor civilizate si a determinat o schimbare dramatica a securitatii mondiale.
Ultimul atentat terorist de mare amloare a avut loc la Madrid la data de 11.03.2004. Spania si alte 11 natiuni au platit un greu tribut de sange barbarei teroriste: 200 de morti si circa 1400 de raniti. Este cel de-al doilea atentat dupa amploare in Europa dupa cel de la Lockerbie (21 decembrie 1988), cand au murit 270 de oameni. Atentatul de la Madrid a fost revendicat de Al-Qaeda.
Tacticile traditionale ale terorismului cum ar fi luarea de ostateci, asasinatul politic, actiunile directe, punctuale, nu intra in vederea lui Osama bin Laden. Tintele atacurilor teroriste nu mai sunt persoane sau categorii de persoana, ci mase de oameni. Mase cat mai mari. Operatiunea terorista de la 11.09.2001 a cauzat peste 4500 de victime, apartinand unor categorii sociale, rase si nationalitati diferite. La 11.04.2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si au fost detonate cand acestea erau pline de navetisti. Dispozitivele teroriste erau adaptate pentru a fi detonate cu ajutorul unor telefoane mobile. Au fost amplasate 15 dispozitive din care 10 au fost detonate. Toate aceste presupun informatii, sprijin logistic si, nu in ultimul rand, oameni.
Un expert in terorism al serviciilor secrete americane CIA afirma: „Daca astazi ai informatii bune despre reteua Al-Quaeda, acele informatii nu mai sunt operationale maine.” El compara reteaua cu un virus care se schimba permanent, incat este imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in intregime. Tactica acestei organizatii teroriste a devenit doctrina ofensiva antiamericana.
