Impactul politicilor comerciale promovate pe diverse pieţe ale lumii s-a materia­lizat într-o serie de orientări şi tendinţe ce marchează, în mod hotărâtor, evoluţia comerţului cu amănuntul. Este vorba de tendinţe privind evoluţia acestui tip de comerţ, atât la nivelul macroeconomic, deci al sistemului ca atare, cât şi, mai ales, la nivelul firmelor şi unităţilor operative. Ca o tendinţă generală se observă, în mod evident, faptul că peste tot în lume comerţul, în general, cel cu amănuntul, în special, a devenit un sector foarte dinamic, pe toate planurile, coroborat însă cu creşterea sensibilităţii sale la evoluţia mediului ambiant, a vulnerabilităţii în faţa profundelor necesităţi economico-sociale, dovedind, în acelaşi, timp, o mare capacitate de a se adapta la noile condiţii ale pieţei.

1. Mutaţii de structură în comerţul cu amănuntul

De-a lungul timpului, comerţul cu amănuntul a fost marcat de o succesiune de mutaţii structurale. Literatura de specialitate^[1] vorbeşte chiar de o succesiune de şase revoluţii care au caracterizat dinamismul şi prosperitatea activităţii comerciale.

• Prima revoluţie are loc la mijlocul secolului al 19-lea, fiind vorba de apariţia marilor magazine. Principalele lucruri noi aduse în activitatea comercială sunt des- pecializarea, alegerea produselor şi, mai ales, punerea în valoare a mărfii, pentru prima dată expusă la vedere.
• A doua revoluţie, începută după circa 20 de ani de la prima, are în vedere dezvoltarea sucursalismului, aceasta însemnând concentrarea cumpărăturilor, realizându-se aprovizionări în cantităţi mari de produse, ca şi crearea economiilor de scară legate de standardizarea gestiunii.
• A treia revoluţie, declanşată între cele două războaie mondiale, înseamnă apariţia magazinelor populare, care pun accent pe un sortiment restrâns de articole nealimentare, cu viteză de rotaţie foarte mare.
• Cea de-a patra revoluţie, desfăşurată în anii '50, înseamnă crearea super- magazinelor, mai ales în domeniul alimentar, care practică sistemul de autoservire.
• A cincea revoluţie, apărută la începutul anilor '60, înseamnă consacrarea hipermagazinului, ca mare suprafaţă de vânzare (peste 7000mp), în care se vând mărfuri de un larg sortiment, mai puţin profund însă.
• În sfârşit, cea de-a şasea revoluţie, declanşată la începutul anilor '80, înseamnă apariţia şi dezvoltarea service-ului, ca parte componentă a actului de vânzare.

Rezultă, din cele prezentate, că, în timp, comerţul cu amănuntul a cunoscut transformări profunde, acest fenomen fiind aşteptat şi în perioadele următoare. Bine­înţeles, avem în vedere perioade relativ lungi de timp. Asemenea tendinţe reprezintă adevărate elemente-cadru pentru urmărirea evoluţiei comerţului cu amănuntul.

Potrivit unui studiu realizat în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, princi­palele aspecte privind activitatea comerţului cu amănuntul în viitorul apropiat şi mai puţin apropiat se referă la:

• recunoaşterea rolului determinant al comerţului cu amănuntul în evoluţia economică a lumii, în general, şi a diferitelor state, în particular;
• dinamizarea puternică a comerţului de către tehnica electronică şi, mai ales, cea informatică, cu implicaţii majore în favorizarea informării rapide a consumatorilor şi a tehnicilor de plată;
• introducerea pe scară largă a informaticii în activitatea comercială va modifica, în mod hotărâtor, gestiunea funcţiilor vânzărilor (gestiunea stocurilor şi accelerarea adaptării ofertei la diferite variabile ale cererii);
• cărţile de credit, sub diferitele lor forme, vor modifica sistemul de raporturi, atât cu cumpărătorii, cât şi cu băncile;
• comerţul cu amănuntul va fi puternic influenţat de o serie de revoluţii, precum cele demografice, tehnologice, politice şi sociale, influenţe ce vor modifica, în acelaşi timp, cerinţele economice şi fluxurile de cumpărători;
• • formele de organizare a ansamblului ce dau profilul comerţului cu amănuntul vor cunoaşte ritmuri rapide, atât sub aspectul evoluţiilor, cât şi sub aspectul conducerii acestora.

2. Factorii de influentă ai evoluţiei comerţului cu amănuntul

Comerţul cu amănuntul a fost influenţat în evoluţia sa de o multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea acţionând mai mult sau mai puţin puternic, punându-şi însă amprenta pe anumite laturi ale sale. Asemenea fenomene, care se constituie în factori de influenţă a comerţului cu amănuntul, ţin fie de cumpărător, fie de însăşi activitatea comercială.

1. Influenţele venite din partea cumpărătorilor sunt generate de o serie de aspecte, ce pot fi structurate în trei mari categorii:

• modificarea structurii pe vârste a populaţiei;
• creşterea puterii de cumpărare, care conduce, pe de o parte, la redimensionarea şi restructurarea nevoilor de consum, iar pe de altă parte, la disponibilizarea şi facili­tarea unor căi noi de satisfacere a nevoilor în cauză, ambele aspecte având implicaţii majore în evoluţia comerţului cu amănuntul;
• transformările profunde în modul de viaţă al populaţiei, urmare a urba­nizării mediului rural, apariţiei unor orăşele satelit în preajma marilor metropole, ca şi implantarea unor cartiere anexe la periferia marilor oraşe, toate acestea, alături de altele, generând o nouă orientare a reţelei comerciale stabile şi a sistemului de relaţii între unităţi, dar şi necesitatea apelării la noi metode de vânzare cu amănun­tul. La aceste aspecte, considerăm că ar mai trebui adăugate creşterea exponenţială a numărului mijloacelor auto proprii de transport ale cumpărătorilor, care gene­rează noi exigenţe legate de căile de acces şi posibilităţile de parcare, schimbarea raporturilor dintre diferite structuri ale timpului disponibil al populaţiei, care, la rândul ei, generează noi forme şi metode de vânzare şi exemplele ar putea continua.

1. La rândul lor, fenomenele generate de însăşi activitatea comercială, de sistemul de distribuţie a mărfurilor pot fi şi trebuie să fie grupate în fenomene de ordin managerial, material şi comercial.

• Aspectele de natură managerială au în vedere penetrarea şi extinderea în cadrul comerţului cu amănuntul a unor metode noi de aprovizionare, de gestiune a stocurilor, dar şi influenţa puternică a metodelor moderne de calcul şi analiză, a informaticii, în special în activitatea de organizare şi conducere, cu influenţe hotărâtoare asupra sistemului managerial, sub multiplele sale aspecte: relaţiile cu producătorii şi consumatorii, localizarea stocurilor, amplasarea reţelei comerciale şi utilizarea formelor de vânzare.
• Aspectele de natură materială se referă la perfecţionarea sistemelor şi mijloacelor de transport, la mecanizarea şi chiar automatizarea manipulării mărfu­rilor, la raţionalizarea muncii fizice, în general a sistemelor de utilizare a forţei de muncă, la apariţia unor noi tipuri şi materiale de ambalare, toate acestea permiţând promovarea unor tehnologii moderne de păstrare şi de vânzare a diferitelor tipuri de produse.

• Aspectele de ordin comercial vor conduce la aplicarea pe scară tot mai largă a tehnicilor şi metodelor de marketing, inclusiv realizarea unor studii complexe de piaţă, perfecţionarea sistemului de prezentare a mărfurilor, utilizarea 96 Universitatea SPIRU HARET tehnicilor moderne de design şi merchandising şi, nu în ultimul rând, promovarea acelor metode de vânzare care să atragă clientela, să o satisfacă şi, pe cât posibil, să o permanentizeze.

3. Tipologia tendinţelor conturate în evoluţia comerţului cu amănuntul

Analiza informaţiilor existente privind activitatea comerţului cu amănuntul, marile transformări structurale din acest domeniu, cercetările demoscopice referitoare la modul cum gândeşte şi cum ar dori consumatorul să se desfăşoare în viitor actul de vânzare-cumpărare scot în evidenţă principalele tendinţe cu privire la evoluţia de ansamblu a activităţii comerciale, în general, şi la mutaţiile ce se aşteaptă în tipologia vânzărilor. De asemenea, trebuie avute în vedere tendinţele privind internaţionalizarea comerţului cu amănuntul şi operaţionalizarea modificărilor structurale ce urmează să intervină în acest sector.

Câteva lucruri despre fiecare din aceste tendinţe.

1. In ceea ce priveşte evoluţia de ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul, trebuie remarcate încercările agenţilor economici ce acţionează în acest domeniu de a face faţă unui mediu tot mai pretenţios, de cele mai multe ori ostil, în care concurenţa triază drastic participanţii la procesul de distribuţie a mărfurilor către cumpărători. Asemenea încercări au în vedere două mari probleme: dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor manageriale şi promovarea unor practici şi tehnologii comerciale noi, moderne.
2. a) Aspectele legate de dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor manageriale vor îmbrăca forma unor căutări privind noi modalităţi de orientare şi conducere a activităţii comerciale, scăderea numărului de unităţi, coroborat însă cu creşterea suprafeţei medii a acestora, crearea unor noi tipuri de comerţ, internaţionalizarea acestora, precum şi promovarea diferitelor forme de vânzare bazate pe acordurile de franciză.

Concentrarea activităţii comerciale trebuie privită sub aspectul gradului de interdependenţă şi mărime a întreprinderilor comerciale, dar şi al raporturilor de mărime a diferitelor tipuri de unităţi gestionate de către o asemenea întreprindere.

• Dacă privim lucrurile sub aspectul gradului de independenţă şi mărime a întreprinderilor comerciale, va trebui remarcată tendinţa spre concentrarea activităţii comerciale, prin dispariţia a numeroase firme, de regulă, mici şi consolidarea acelora care dispun de mari suprafeţe de vânzare sau folosesc diferite variante ale comerţului fără magazine. In cadrul unui asemenea proces, comerţul integrat va înregistra progresele cele mai rapide. Avem în vedere un nou tip de comerţ integrat, realizat de agenţii economici ce dispun de mari suprafeţe comerciale şi care au posibilitatea de a combina mai multe forme de vânzare, utilizând canale de distribuţie diferite, ajungând astfel mult mai uşor în apropierea consumatorului. Iată doar câteva aspecte care conduc la ideea că, în ceea ce priveşte perspectiva, concentrarea comerţului cu amănuntul va conduce la o diferenţiere certă a circuitelor şi metodelor manageriale.
• O altă tendinţă în evoluţia comerţului cu amănuntul în ceea ce priveşte concentrarea activităţii comerciale are în vedere scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei acestora. Este un fenomen general, care apare ca efect mascat al unor manifestări de structură în cadrul reţelei comerciale, mai ales ca rezultat al concurenţei, uneori acerbe, pe care o exercită marile suprafeţe comerciale specializate, de tipul super şi hipermagazinelor, al marilor magazine sau al diferitelor tipuri de magazine populare.
• În acelaşi timp însă, au apărut o serie de neconcordanţe între modelele organizaţionale şi realităţile din anumite zone de piaţă. Realitatea a demonstrat faptul că nu în toate cazurile o structură organizatorică orientată spre piaţă se potriveşte în orice zonă a lumii cu organizarea de tip piramidal. La acest lucru trebuie adăugat faptul că, în ultimă instanţă, comerţul se adresează oamenilor, care au concepţii şi modele diferite despre viaţă şi societate, care se deosebesc de la o zonă la alta.

Toate asemenea neconcordanţe, toate aceste probleme vor influenţa, în mod hotărâtor, evoluţia comerţului cu amănuntul, concentrarea activităţii acestuia.

1. b) În ceea ce priveşte problematica complexă pe care o presupune promovarea unor practici şi tehnologii comerciale noi, se vor constitui în tendinţe ale evoluţiei comerţului cu amănuntul următoarele aspecte:

• perfecţionarea concepţiilor existente de distribuţie, respectiv creşterea nivelurilor performante ale sistemelor sau practicilor existente, prin intensificarea şi adoptarea unor proceduri şi metode care să ducă la atragerea şi permanentizarea a noi contingente de consumatori. Vor fi integrate noi tehnologii comerciale, prin redefinirea şi poziţionarea sistemelor de informare a populaţiei, prin modernizarea spaţiilor comerciale etc.;
• crearea de noi concepte de distribuţie, ca răspuns al comerţului la modifi­cările mediului economico-social, fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creaţii. Vor apărea noi tipuri de magazine specializate pe expoziţii cu vânzare a articolelor casnice, magazine antrepozit, magazine uzină, agenţii comerciale străine pentru comercializarea mărfurilor alimentare, drogherii, discount-uri etc.;
• integrarea funcţională a factorilor de marketing în activitatea comerţului cu amănuntul, aceasta însemnând, de fapt, aplicarea în acest sector a practicilor moderne de marketing, integrarea lui în evoluţia mecanismului de piaţă, analize în detaliu privind cererea fiecărui segment de consumatori şi, nu în ultimul rând, investigarea permanentă a noilor tehnologii comerciale, ca şi a sistemelor de comunicaţie cu mediul extern al firmei.

1. A doua latură, la fel de importantă, care urmează să contribuie la conturarea noilor tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul, are în vedere mutaţiile ce urmează să intervină în tipologia vânzărilor. Asemenea tendinţe se pot structura (şi literatura de specialitate face acest lucru) în funcţie de tipologia formelor de vânzare, respectiv comerţul stabil, comerţul mobil şi comerţul fără magazine.
2. a) Comerţul stabil va înregistra, probabil, cele mai semnificative transformări, conturându-se următoarele tendinţe:

• asigurarea unor acţiuni comerciale de tipul cumpărare - spectacol, unele magazine transformându-se în centre de atracţie a populaţiei, apelându-se la o serie de metode şi tehnici care să asigure o ambianţă propice actului de vânzare- cumpărare (climatizarea artificială, jocuri de ape şi lumini etc.), vânzarea urmând a se realiza de către un personal supercalificat, coroborat cu asigurarea unor servicii dintre cele mai sofisticate;
• organizarea diferitelor tipuri de vânzări aşa-zise tehnico-informatizate, unele cumpărături urmând să se facă de la domiciliu, toate secvenţele actului de vânzare- cumpărare realizându-se prin intermediul tehnicilor informatice (informarea cumpără­torului, preluarea comenzilor, prelucrarea acestora şi onorarea lor cu maximă promptitudine, plata urmând a se realiza electronic, prin intermediul moneticii). Prin intermediul unor astfel de metode va fi comercializat un sortiment de mărfuri format mai ales din produse destinate confortului casnic, articole audio-vizuale, electronice, de sport, culturale etc.;
• promovarea unor metode de vânzare practice şi rapide, care să transforme magazinele în săli de expoziţie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitară, cu o capacitate care să permită primirea cumpărătorilor, efectuarea decontărilor legate de eventualele achiziţii de mărfuri prin sistemul cărţilor de credit. Clientul va introduce cartela într-unul din lectorii magnetici instalaţi în dreptul produsului dorit, iar la ieşirea din fluxul de cumpărare va face plata prin introducerea aceleiaşi cărţi de credit într-un lector bancar. Vor fi comercializate, prin acest sistem, mai ales produse de băcănie, panificaţie, drogherie, congelate etc.;
• promovarea unui sistem de optimizare a accesibilităţii consumatorilor la produsele de consum, prin magazinele de tipul „Shop-24", magazine complet auto­matizate, accesibile populaţiei în toate cele 24 de ore ale zilei. Un asemenea gen de magazin prezintă avantaje pentru ambii participanţi la actul de vânzare-cumpărare, avantaje de genul: posibilitatea unei universalităţi de produse; oferirea unei bune imagini de ansamblu; practicarea unor tehnologii supermoderne, prin combinarea computerizării şi informatizării; promovarea încrederii cumpărătorilor în mărfurile oferite; aprovizionarea rapidă, continuă şi uşoară. Se recomandă în cazul băcăniilor, staţiilor service, restaurantelor amplasate pe căile rutiere, restaurantelor de întreprin­dere, spitalelor, gărilor, centrelor de vacanţă etc.;
• în comerţul bazat pe automate comerciale vor fi introduse o serie de noi metode de vânzare, respectiv apariţia unor automate care să asigure vânzarea diferitelor articole vestimentare, a articolelor hobby, a gustărilor calde, într-un sortiment variat, automate pentru vânzarea diferitelor tipuri de programe destinate procesului de utilizare a calculatoarelor etc.

1. De asemenea şi comerţul mobil se va afla sub impactul influenţelor generate de mediul social-economic, pe de o parte, precum şi de posibilităţile perfecţionării şi modernizării sale, pe de altă parte. Şi în viitor, acest tip de comerţ îşi va menţine obiectivul de a asigura aprovizionarea populaţiei din zonele izolate, din centrele turistice şi din cartierele periferice ale marilor oraşe. In acest scop, se vor introduce noi metode de vânzare, ca, de exemplu:

• vânzarea mărfurilor pe baza unui program organizat, atât în ceea ce priveşte itinerarul, cât şi orele de oprire şi timpul de staţionare în fiecare din punctele stabilite;
• în automagazine se va aplica metoda autoservirii, ele urmând să aibă stabilit un flux unic, astfel încât să ofere posibilitatea clienţilor să treacă în linie, atât prin faţa mărfurilor expuse, cât şi prin faţa casei de marcat. Prin acest gen de comerţ se va comercializa un sortiment de mărfuri larg, în primul rând produse de panificaţie şi patiserie, fructe şi legume proaspete, preparate culinare, produse congelate, dar şi o serie de grupe de bunuri de folosinţă îndelungată, echipament casnic şi de întreţinere.

1. In cadrul comerţului fără magazine, mutaţii de anvergură vor cunoaşte vânzările prin corespondenţă şi cele electronice. In ambele cazuri se vor manifesta următoarele trei tendinţe:

• modernizarea accentuată a metodelor de vânzare a mărfurilor fără magazine, prin extinderea tehnicilor computerizate la primirea comenzilor, perfecţionarea siste­mului de decontare şi plată a cumpărăturilor, apelându-se, tot mai mult, la monetică.

De asemenea, se va încerca să se îmbunătăţească procesele de vânzare, prin lărgirea posibilităţilor lingvistice de corespondenţă sau dialog între firmele specializate în domeniu şi clientela lor, soluţionarea problemelor legate de legislaţia vamală, ca şi a celor privind aprovizionarea cu mărfuri, astfel încât să se poată trece la preluarea comenzilor cumpărătorilor din diferite ţări, situate în zona de operare a unei firme comerciale transnaţionale;

• asigurarea treptată a împletirii practicilor comerciale sau a diverselor forme de vânzare fără magazine cu sistemele, procedurile şi metodele de vânzare realizate prin intermediul marilor suprafeţe, din cadrul comerţului stabil. Avem în vedere vânzarea pe bază de catalog, care a fost introdusă în marea majoritate a marilor magazine din lume, vânzările electronice, care tind să devină tot mai mult un apa­naj al firmelor comerciale ce gestionează mari suprafeţe de vânzare, utilizându-se fie ca mijloc de accelerare a vânzărilor din cadrul magazinelor, fie ca activitate distinctă a unor secţii special amenajate;
• întrepătrunderea metodelor de vânzare caracteristice comerţului fără magazine, urmând ca acestea să se completeze şi să se potenţeze reciproc. Un exemplu concludent în acest sens îl reprezintă penetrarea telematicii ca metodă de vânzare electronică, în cadrul comerţului prin corespondenţă, reuşindu-se astfel creşterea operativităţii vânză­rilor de acest gen şi o valorificare eficientă a valenţelor moderne oferite de o asemenea metodă.

La o asemenea analiză privitoare la tendinţele ce se conturează în evoluţia comerţului cu amănuntul, trebuie să aibă în vedere, aşa cum menţionam, şi alte două aspecte: internaţionalizarea comerţului cu amănuntul şi operaţionalizarea modifi­cărilor structurale ce urmează să intervină în acest domeniu.

În ceea ce priveşte primul aspect, este de remarcat faptul că, alături de cele două mari categorii de tendinţe prezentate (evoluţia de ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul şi mutaţiile intervenite în tipologia vânzărilor), în ultimul sfert de secol în activitatea comercială cu amănuntul au intervenit o serie de fenomene interesante ce vizează conectarea comerţului cu amănuntul din fiecare ţară la circuitul comercial internaţional. O asemenea tendinţă pune în faţa agenţilor economici cu activitate de comerţ cu amănuntul o serie de probleme referitoare la necesitatea adaptării la pieţele locale din fiecare ţară, standardizarea programelor de marketing, astfel încât fiecare firmă în parte să poată beneficia de efectele economiei în scară.

Din punct de vedere managerial, tendinţa analizată se va concretiza în două mari probleme : integrarea unor funcţii caracteristice şi centralizarea puternică a sectorului de conducere.

1. a) Legat de prima problemă, trebuie să se plece de la ideea că lanţurile specializate de dimensiuni internaţionale includ, de regulă, trei funcţii:

• gestionarea şi realizarea concepţiei de produse;
• integrarea şi controlul producţiei, în vederea unor legături mai bune între concepţia produselor şi producţia acestora, realizarea unei flexibilităţi a producţiei în funcţie de evoluţia cererii şi de posibilitatea efectuării unui control eficient asupra performanţelor şi calităţii produselor;
• integrarea întregii distribuţii pentru a se putea organiza şi controla circuitul economic de la ieşirea produsului pe poarta producătorului până la vânzarea sa efectivă către consumator.

1. b) Organizarea şi conducerea activităţii internaţionale a lanţurilor de magazine specializate sunt asigurate printr-un management centralizat, punctele de vânzare având o foarte mică iniţiativă în acest sens.

In abordarea operaţionalizării modificărilor structurale, trebuie pornit, mai întâi, de la mutaţiile demografice şi economice care au şi vor avea loc în lume, iar apoi trebuie avut în vedere impactul acestor mutaţii asupra costurilor de exploatare şi a geografiei comerciale.

În acest context, se consideră că, în următorii 10-15 ani, vor rezista şi se vor dezvolta doar acei agenţi economici care vor avea capacitatea să:

• stabilească structura cea mai profitabilă a costurilor de exploatare;
• ofere clientelei maximum de valoare adăugată, altfel spus, ceea ce aceasta îşi doreşte.

Pentru aceasta sunt necesare mobilizarea şi combinarea unor factori diverşi, care vor putea cuantifica, orienta şi exploata, probabil, condiţiile existente şi oportunităţile oferite de fiecare zonă de piaţă. In acelaşi timp însă, şi legat în principal de cel de-al doilea aspect, vor apărea mai multe tipuri de magazine care să răspundă cererii populaţiei, punând la dispoziţia acesteia mărfuri care să prezinte încredere, vândute la preţuri cât mai mici şi în locuri cât mai accesibile şi mai convenabile.

Asemenea tipuri de magazine pot fi structurate în trei categorii, respectiv:

1. grupul magazinelor de înaltă performanţă, amplasat în centrele comerciale ale oraşelor, ce va fi format din unităţi superspecializate; unităţi cu mărci fierbinţi (organizate fie în proprietatea comercianţilor, fie închiriate de la producători); unităţi universale specializate;
2. grupul magazinelor performante, amplasat în afara centrelor comerciale tradiţionale sau în cartierele oraşelor, va fi format, la rândul său, din patru tipuri de unităţi comerciale: supermagazinele cu mărfuri de larg consum (îşi propun să ofere clientelei soluţii de cumpărare de tipul „o singură oprire" pentru achiziţionarea produselor absolut necesare vieţii cotidiene); magazinele discount cu marjă limitată (caracterizate ca având o flexibilitate limitată de organizare şi o mai mare uşurinţă „de a se mişca în afară " în comparaţie cu marea majoritate a concurenţilor); marile maga­zine specializate din categoria killer (în sectoarele care comercializează produse destinate locuinţelor, corpuri de iluminat, articole tehnico-sanitare etc., respectiv acele produse pentru care cumpărarea se face prin deplasări în afara oraşelor); marile magazine de tipul Universe Exploders (îşi propun să ofere fiecărui cumpărător tot ceea ce acesta ar putea avea nevoie acasă, potrivit metodei „ totul sub acelaşi acoperiş");

alături de asemenea tipuri relativ clasice de magazine, care vor domina şi în continuare piaţa comerţului cu amănuntul, în viitorul apropiat vor apărea şi superma- gistralele informaţionale, care vor sta la baza cumpărăturilor prin Internet. Asemenea cumpărături nu vor afecta însă în mod semnificativ comportamentele de cumpărare manifestate în magazinele menţionate mai înainte, urmare a faptului că tentaţia atingerii produsului, perceperea mirosului şi, în general, interacţiunea relaţiilor sociale şi aspectele laturii spirituale a cumpărătorilor vor juca şi în continuare un rol esenţial în actul de cumpărare. Comerţul electronic realizat prin Internet va avea însă un impact semnificativ asupra circuitelor comerciale ale produselor, care vor putea fi „sigilate" pe tot parcursul lor, de genul casetelor video şi audio, jocurilor pe calculator, cărţilor, pachetelor software etc., unde magazinele cu amănuntul ar putea chiar să dispară. La fel se pune problema şi în cazul unor produse alimentare, preambalate sau congelate.

^[1] A.I. Ristea, Th. Purcărea, C. Tudose, Distribuţia mărfurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, pag.44-52.