Economie

În analiza eficienţei economice a investiţiilor un instrument important de investigare îl constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima conţinutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic, din activi­tatea investiţională, supus analizei, cum ar fi bunăoară: raportul dintre mărimile acestor caracteristici, corelaţiile dintre ele, evoluţia lor în timp, etc.

Aceşti indicatori fac parte din instrumentul de bază folosit pentru măsurarea şi analiza eficienţei economice în cadrul evaluării proiectelor de investiţii, reprezentând caracteristici cantitative, mărimi şi valori, cu ajutorul cărora se exprimă nivelul eficienţei economice.

În esenţă, indicatorii economici au menirea de a atenţiona decidentul asupra condiţiilor concrete în care funcţionează sistemul economic în perioada anali­zată, iar neluarea lor în seamă sau ignorarea informaţiilor furnizate de ei pot conduce la o funcţionare ineficientă a sistemului sau chiar blocarea acestuia.

Indicatorii de eficienţă economică se obţin prin calcule şi prin prelucrarea informaţiilor iniţiale, existente în documentaţia de proiectare. Fiecare indicator economic, prin exprimarea pe care o are, face referire la una sau mai multe caracteristici, ceea ce denotă că un fenomen economic poate fi caracterizat printr-un număr mai mic sau mai mare de indicatori, potrivit complexităţii acestuia, scopului urmărit şi nu în ultimul rând a însuşirilor sale.

O analiză pertinentă a unui fenomen economic din activitatea de investiţii, şi nu numai, depinde de gradul de cunoaştere a trăsăturilor fundamentale ale fenomenului studiat, precum şi de fidelitatea cu care indicatorii construiţi reflectă conţinutul real al acestor trăsături. Ori, tocmai această ultimă condiţie ridică cele mai mari dificultăţi în activitatea practică şi aceasta din mai multe considerente.

în primul rând datorită faptului că în majoritatea cazurilor fenomenele economice au şi caracteristici atributive care nu se pretează la cuantificare. în altă ordine de idei, din interacţiunea mai multor caracteristici rezultă altele noi care nu sunt constituite doar dintr-o simplă sumă a celor primare, ci pe baza unor reguli mult mai complexe, iar nu în ultimul rând trebuie avut în vedere faptul că o caracteristică se poate exprima nu numai printr-o valoare ci şi printr-un sistem de valori, fapt ce complică analiza economică făcută activităţii de investiţii.

În acest context, indicatorii economici au menirea de a ajuta la fundamen­tarea adoptării deciziilor de aşa manieră încât resursele financiare disponibile să fie consumate în valorile cele mai mici posibile, dar cu realizarea de efecte economice dintre cele mai mari.

Indiferent sub ce formă se va materializa activitatea de investire (obiective noi, modernizări, retehnologizări, dezvoltări, plasamente de capital, etc.) a agentului economic, un aspect al problemei rămâne sigur şi anume acela al obţinerii de profit maxim.

Desigur, în activitatea practică, pentru realizarea unui obiectiv de investiţii există mai multe posibilităţi concrete, iar pentru fiecare dintre acestea, mij­loacele de realizare diferă atât ca structură cât şi ca volum, evident cu rezultate diferite.

Aşadar, problematica investiţională este complexă şi arareori identică sau cel puţin asemănătoare, de fapt, fiecare obiectiv de investiţii având particulari­tatea sa, fapt pentru care analiza eficienţei economice a acestora trebuie să se facă pe baza unui sistem larg de indicatori.

În practica investiţională niciodată nu se recurge la realizarea unui obiectiv dintr-o singură variantă, fără să se fi analizat de fapt două, trei sau chiar mai multe variante, desigur fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale, pentru care doar analiza indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor va recomanda în final varianta cu eforturile cele mai mici şi efectele cele mai mari.

Ţinând seama de cele prezentate, acum vom putea aprofunda şi mai mult noţiunea de indicator al eficienţei economice a investiţiilor, considerând ca fiind acea mărime care exprimă o anumită caracteristică a procesului investiţional, precum şi pe cea de recuperare a fondurilor consumate, cu menţiunea de a servi la scoaterea în evidenţă a rezultatelor, comparativ cu resursele consumate.

La conceperea şi formularea indicatorilor de eficienţă economică a inves­tiţiilor este necesar să se aibă în vedere o serie de priorităţi şi exigenţe meto­dologice şi practice de utilizare.

Pentru început, să subliniem faptul că orice indicator de eficienţă economică a investiţiilor va trebui să aibă conţinut şi semnificaţie clară din punct de vedere economic, să poată fi uşor calculat şi evaluat, iar interpretarea care i se dă să fie plină de semnificaţie şi să răspundă cerinţelor decidentului/investitorului sau a creditorului care finanţează proiectul.

Deasemeni, orice indicator al eficienţei economice trebuie să fie în concor­danţă cu scopul urmărit prin materializarea proiectului şi să poată reliefa pe variante de proiect avantajele şi dezavantajele fiecăruia, să reflecte şi să răs­pundă trăsăturilor psihologice ale investitorului, modului său de comportare în diferite condiţii de incertitudine şi risc.

În fapt, indicatorii de eficienţă economică a investiţiilor reprezintă o infor­maţie calitativ nouă, cu alt conţinut economic şi cu alte semnificaţii în raport cu datele iniţiale ale proiectului referitoare la eforturi şi efecte. Tocmai aceste noi informaţii dau factorilor de decizie în domeniu posibilitatea cunoaşterii gradului de utilizare raţională a investiţiilor într-o variantă sau alta de proiect, care este rentabilitatea financiară a investiţiilor, la cât se ridică mărimea capitalului angajat, după cât timp se recuperează capitalul investit pe seama veniturilor, care este profitul pe care îl va aduce proiectul de investiţii.

Întrucât scopul nemijlocit al fiecărui investitor este câştigul, profitul, se impune utilizarea în calculele de eficienţă economică, indicatori de tipul dife­renţei dintre veniturile integrale şi costurile totale, ceea ce se explică prin faptul că aceşti indicatori sunt mai aproape de noţiunea de câştig, de profit.

În cazul în care rezultatele economice sunt egale pe variantele de proiect, în condiţii identice de producţie şi protecţie a mediului înconjurător, se vor evalua pentru început costurile totale de investiţie şi apoi cele de exploatare.

De fapt, orice indicator de eficienţă economică are o anumită capacitate de exprimare, de informare, caracterizând un anumit aspect al eficienţei investiţi­ilor şi aceasta în funcţie de categoria de eforturi şi efecte ce se compară.